Moneda naţională a continuat să se deprecieze azi în raport cu euro la referinţa BNR, cursul urcând până la 4,3672 lei, care reprezintă maximul ultimelor 21 de luni şi al doilea cel mai mare curs de referinţă din istorie.
Traderii spun că doar intervenţia BNR a făcut ca azi să nu avem un nou maxim istoric, întrucât piaţa deja se situează peste 4,375 lei.
La referinţa BNR, cursul euro a urcat azi cu 0,15% (0,64 bani), până la 4,3672 lei, după ce ieri depăşise după mai mult timp nivelul de 4,36 lei.
Maximul istoric datează din 30 iunie 2010, când BNR a anunţat un curs de 4,3688 lei.
Cum explică traderii mişcarea leului de pe piaţa valutară
„Lipsă totală de interes pentru leu. Dacă la sfârşitul anului trecut volumele din piaţa leului erau de 5-7 ori mai mici decât cele din piaţa zlotului, acum au ajuns să fie de 15-20 de ori mai mici. Nimeni nu ar mai lua leul din cauza dobânzilor foarte mici pe care le oferă. De exemplu Robor a ajuns în premieră sub Libor. În plus, mai avem şi an electoral, este şi o perioadă în care se repatriază profituri, iar importurile mai mari nu sunt compensate de influxuri de capital. Piaţa e aproape moartă” a explicat un trader pentru Capital.
Interesant este că şi de această dată leul se mişca în contrast cu regiunea. Astfel, monedele precum zlotul sau forintul câştigau teren consistent în faţa euro , 0,4%, respectiv 0,7%.
BNR a ajustat din pix cursul, pentru a-l ţine sub maximul istoric
„Nici când regiunea se deprecia, leul nu mergea odată cu ea. Acum când de ceva vreme regiunea se apreciază, leul nu merge cu ea”, spune acesta.
„În piaţa s-a simţit uşor intervenţia BNR. Dacă piaţa era peste 4,37/euro, BNR a reuşit ca din pixul magic să anunţe un fixing sub maximul istoric. Dă bine la popor. Acum (la ora 14.00 n.r), piaţa este la 4,3755-4,3770”, a conchis traderul.
Şi analiştii ING remarcă decorelarea leului faţă de regiune. Ei spun că este interesant să vedem corelarea leului cu regiunea, cum la finalul anului trecut leul a rămas rezistent la presiunile de depreciere asupra regiunii, iar acum a ratat momentul aprecierii odată cu regiunea. În plus, analizând datele din rezervele valutare, economiştii ING sunt de părere că fluxurile speculative au cam ocolit leul, care este dirijat în principal de cererea domestică.
În ceea ce priveşte cursul dolarului american, BNR a anunţat o referinţă de 3,3478 lei, în urcare cu 0,31% (1,03 bani).
16 mar. 2012
ANYMA, o nouă platformă de tranzacționare online pe piețele de capital
BRD a lansat Anyma, noua platformă dedicată tranzacţionării online pe pietele de capital. Aceasta completează dispozitivul de relaţionare cu clienţii, adăugându-se modului de lucru curent cu brokerii.
Anyma oferă o imagine completă a pieţelor de capital locale şi internaţionale (cotaţii în timp real, adâncime piaţă la nivel de simbol, statistici de tranzacţionare). Uşor de folosit, platforma pune la dispoziţie spaţii de lucru personalizate şi un modul de analiză grafică avansat, împreună cu modulul de tranzacţionare integrat.
„Dorim să venim mai aproape de clienţii noştri prin intermediul unui produs care pune pe primul plan siguranţa, confortul şi eficienţa, şi ne aşteptăm ca Anyma să depăşească aşteptările clienţilor băncii”, a spus Daniel Pocorea, Directorul Direcţiei Pieţe de Capital din cadrul BRD-Groupe Société Générale.
Anyma oferă o imagine completă a pieţelor de capital locale şi internaţionale (cotaţii în timp real, adâncime piaţă la nivel de simbol, statistici de tranzacţionare). Uşor de folosit, platforma pune la dispoziţie spaţii de lucru personalizate şi un modul de analiză grafică avansat, împreună cu modulul de tranzacţionare integrat.
„Dorim să venim mai aproape de clienţii noştri prin intermediul unui produs care pune pe primul plan siguranţa, confortul şi eficienţa, şi ne aşteptăm ca Anyma să depăşească aşteptările clienţilor băncii”, a spus Daniel Pocorea, Directorul Direcţiei Pieţe de Capital din cadrul BRD-Groupe Société Générale.
Cele mai sigure 50 de bănci din lume
Stabilitatea bancară reprezintă o preocupare din ce în ce mai presantă pentru investitorii şi corporaţiile din întreaga lume. Din acest motiv, Global Finance a publicat clasamentul simestrial al "Celor mai sigure 50 de bănci din lume: aprilie 2012".
Criza datoriilor suverane încă face ravagii în Europa, protestele din Orientul Mijlociu sunt departe de a se încheia, iar apropierea alegerilor în mai multe ţări a pus în pericol stabilitatea politică în unele regiuni. Drept urmare, ratingurile de credit ale unor bănci au fost afectate, în timp ce anumite bănci din Asia au urcat în topul celor mai sigure bănci, întocmit de Global Finance de 20 de ani, pe seama ratingurilor de credit pe termen lung acordate băncilor de cele trei mari agenţii de evaluare financiară: Moody's, Standard&Poor's şi Fitch. Ultimul clasament a fost întocmit în octombrie 2011.
Cele mai multe bănci sigure provin din Canada, şapte la număr, urmate de cele nemţeşti. Franţa şi Statele Unite au fiecare câte cinci bănci în clasament, iar Australia are 4.
Criza datoriilor suverane încă face ravagii în Europa, protestele din Orientul Mijlociu sunt departe de a se încheia, iar apropierea alegerilor în mai multe ţări a pus în pericol stabilitatea politică în unele regiuni. Drept urmare, ratingurile de credit ale unor bănci au fost afectate, în timp ce anumite bănci din Asia au urcat în topul celor mai sigure bănci, întocmit de Global Finance de 20 de ani, pe seama ratingurilor de credit pe termen lung acordate băncilor de cele trei mari agenţii de evaluare financiară: Moody's, Standard&Poor's şi Fitch. Ultimul clasament a fost întocmit în octombrie 2011.
Cele mai multe bănci sigure provin din Canada, şapte la număr, urmate de cele nemţeşti. Franţa şi Statele Unite au fiecare câte cinci bănci în clasament, iar Australia are 4.
15 mar. 2012
Oferta Transelectrica, subscrisă în proporţie pe aproape 2,35%
Oferta publică de vânzare pentru pachetul de 15% din acţiunile Transelectrica era subscrisă, acum câteva minute, în proporţie de aproape 2,35%. Investitorii mari au subscris aproape 2,6% din tranşa care le-a fost alocată în ofertă, iar investitorii mici doar 0,7% din tranşa lor.
În premieră, bursa a pus la dispoziţia investitorilor o adresă la care pot să vadă gradul de participare a investitorilor la ofertă, atât pe tranşa mică cât şi pe cea mare. În cazul ofertelor publice derulate în trecut, nivelul subscrierilor nu era anunţat deloc sau accesul era permis doar celor care dispuneau de un cont de brokeraj.
În premieră, bursa a pus la dispoziţia investitorilor o adresă la care pot să vadă gradul de participare a investitorilor la ofertă, atât pe tranşa mică cât şi pe cea mare. În cazul ofertelor publice derulate în trecut, nivelul subscrierilor nu era anunţat deloc sau accesul era permis doar celor care dispuneau de un cont de brokeraj.
Restricţii mai "lejere" pentru creditele acordate de Erste, Raiffeisen şi Bank Austria în centrul şi estul Europei
Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Austria (FMA) a dat miercuri publicităţii variantă finală a reglementărilor care vor trebui respectate de cele trei mai bănci austriece (Erste Group Bank AG , Raiffeisen Bank International AG şi Bank Austria AG) în cazul operaţiunilor lor din Europa Centrală şi de Est, informează Reuters.
Potrivit acestor reglementări, în cazul în care raportul dintre noile credite şi depozitele locale va trece de 110% ar trebui tras un semnul de alarmă. Este vorba de o uşoară relaxare a prevederilor faţă de varianta iniţială anunţată de FMA în luna noiembrie a anului trecut, potrivit căreia filialele din Europa de Est ale băncilor austriece nu puteau acorda un nou împrumut mai mare de 110 de euro la un depozit de 100 de euro ('110 percent loan to deposit ratio'). În prezent autorităţile austriece spun că vor monitoriza şi vor analiza datele trimestriale privind creditarea.
'Analiza experienţelor trecute a arătat că depăşirea pragului de referinţă de 110% poate fi considerată un semnal de alarmă', se arată într-un comunicat comun al FMA şi al Băncii Naţionale a Austriei. 'Rezultatul monitorizării va f discutat şi evaluat cu organismele competente din ţara gazdă şi din Austria pentru a cădea de acord asupra măsurilor necesaer', au adăugat organismele de reglementare.
Un purtător de cuvânt de la FMA a precizat că organismele de reglementare din Austria vor discuta cu omologii lor din Europa emergentă şi cu Autoritatea Bancară Europeană. Acest lucru înseamnă că orice măsuri de remediere vor fi decise la nivel european şi nu la Viena.
Mai mulţi oficiali din Europa Centrală şi de Est au avertizat că limitarea creditării băncilor austriece, lansată de oficialii de la Viena în ideea de a proteja ratingul de ţară AAA, este o măsură incorectă şi ar putea declanşa o criză a creditării în Europa emergentă.
În luna noiembrie a anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ar vrea să creadă că recentul anunţ al Băncii Naţionale a Austriei cu privire la reducerea fluxurilor de capital de către băncile comerciale austriece în statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînţelegere a efectelor pe care acest lucru le-ar produce. 'Domnilor, aţi obţinut profituri uriaşe în România din 2000 şi până în 2009 chiar, iar astăzi dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în timp de criză, o vom considera ca un act lipsit de fair-play în relaţia cu România', a declarat atunci preşedintele României.
De asemenea, potrivit noilor reglementări Erste, RZB şi Bank Austria trebuie să îndeplinească în totalitate normele de capital Basel III până la 1 ianaurie 2013, cu şase ani înainte de termenul limită, în încercarea de a creşte siguranţa şi sustenabilitatea sistemului financiar. În plus, FMA a decis să introducă un capital tampon suplimentar de până la 3%, până în 2016.
Băncile austriece, în fruntea cărora se află Erste Bank şi Raiffeisen International, au reţele extinse în Europa de Est.
Printeaza Transforma in PDF
Potrivit acestor reglementări, în cazul în care raportul dintre noile credite şi depozitele locale va trece de 110% ar trebui tras un semnul de alarmă. Este vorba de o uşoară relaxare a prevederilor faţă de varianta iniţială anunţată de FMA în luna noiembrie a anului trecut, potrivit căreia filialele din Europa de Est ale băncilor austriece nu puteau acorda un nou împrumut mai mare de 110 de euro la un depozit de 100 de euro ('110 percent loan to deposit ratio'). În prezent autorităţile austriece spun că vor monitoriza şi vor analiza datele trimestriale privind creditarea.
'Analiza experienţelor trecute a arătat că depăşirea pragului de referinţă de 110% poate fi considerată un semnal de alarmă', se arată într-un comunicat comun al FMA şi al Băncii Naţionale a Austriei. 'Rezultatul monitorizării va f discutat şi evaluat cu organismele competente din ţara gazdă şi din Austria pentru a cădea de acord asupra măsurilor necesaer', au adăugat organismele de reglementare.
Un purtător de cuvânt de la FMA a precizat că organismele de reglementare din Austria vor discuta cu omologii lor din Europa emergentă şi cu Autoritatea Bancară Europeană. Acest lucru înseamnă că orice măsuri de remediere vor fi decise la nivel european şi nu la Viena.
Mai mulţi oficiali din Europa Centrală şi de Est au avertizat că limitarea creditării băncilor austriece, lansată de oficialii de la Viena în ideea de a proteja ratingul de ţară AAA, este o măsură incorectă şi ar putea declanşa o criză a creditării în Europa emergentă.
În luna noiembrie a anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ar vrea să creadă că recentul anunţ al Băncii Naţionale a Austriei cu privire la reducerea fluxurilor de capital de către băncile comerciale austriece în statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînţelegere a efectelor pe care acest lucru le-ar produce. 'Domnilor, aţi obţinut profituri uriaşe în România din 2000 şi până în 2009 chiar, iar astăzi dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în timp de criză, o vom considera ca un act lipsit de fair-play în relaţia cu România', a declarat atunci preşedintele României.
De asemenea, potrivit noilor reglementări Erste, RZB şi Bank Austria trebuie să îndeplinească în totalitate normele de capital Basel III până la 1 ianaurie 2013, cu şase ani înainte de termenul limită, în încercarea de a creşte siguranţa şi sustenabilitatea sistemului financiar. În plus, FMA a decis să introducă un capital tampon suplimentar de până la 3%, până în 2016.
Băncile austriece, în fruntea cărora se află Erste Bank şi Raiffeisen International, au reţele extinse în Europa de Est.
Printeaza Transforma in PDF
Promisiuni de 275 milioane de euro pentru IMM-urile care au nevoie de contragaranţii la credite
Fondul Român de Contragarantare (FRG) şi-a propus pentru 2012 acordarea a cel puţin 8.000 de contragaranţii în valoare de 275 de milioane de euro, a declarat, astăzi, Liliana Kleininger, membru al Directoratului în FRG, la Forumul Naţional de Agricultură.
'Obiectivul nostru pentru 2012 îl reprezintă acordarea a cel puţin 8.000 de contragaranţii în valoare de 275 de milioane de euro, care vor susţine un volum de credite în valoare de 830 de milioane de euro şi vor asigura menţinerea şi dezvoltarea a cel puţin 110.000 de locuri de muncă', a precizat reprezentantul Fondului, Liliana Kleininger.
FRG a acordat, în anii 2010 şi 2011, un număr de 9.643 de contragaranţii, în valoare de 1,435 miliarde de lei, garanţii care au susţinut finanţări de peste 4,84 miliarde de lei. Numărul IMM-urilor susţinute de FRG se cifrează la 7.172, iar locurile de muncă menţinute sau nou înfiinţate se cifrează la 126.400 în anii 2010 şi 2011.
FRG are ca unic obiect de activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare, persoane juridice române, pentru creditele şi alte instrumente de finanţare obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii de la instituţiile de credit şi alte instituţii financiare nebancare, autorizate potrivit legii.
Scopul Fondului constă în îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor, prin preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare la acordarea de garanţii, cu consecinţa creşterii capacităţii de expunere a acestora pe garanţii.
Principalul scop al contragarantării este sprijinirea funcţionării sustenabile a pieţei financiare şi bancare, a fondurilor de garantare şi dezvoltarea accesului IMM-urilor la finanţare, prin mecanisme specifice ale garantării şi contragarantăr
'Obiectivul nostru pentru 2012 îl reprezintă acordarea a cel puţin 8.000 de contragaranţii în valoare de 275 de milioane de euro, care vor susţine un volum de credite în valoare de 830 de milioane de euro şi vor asigura menţinerea şi dezvoltarea a cel puţin 110.000 de locuri de muncă', a precizat reprezentantul Fondului, Liliana Kleininger.
FRG a acordat, în anii 2010 şi 2011, un număr de 9.643 de contragaranţii, în valoare de 1,435 miliarde de lei, garanţii care au susţinut finanţări de peste 4,84 miliarde de lei. Numărul IMM-urilor susţinute de FRG se cifrează la 7.172, iar locurile de muncă menţinute sau nou înfiinţate se cifrează la 126.400 în anii 2010 şi 2011.
FRG are ca unic obiect de activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare, persoane juridice române, pentru creditele şi alte instrumente de finanţare obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii de la instituţiile de credit şi alte instituţii financiare nebancare, autorizate potrivit legii.
Scopul Fondului constă în îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor, prin preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare la acordarea de garanţii, cu consecinţa creşterii capacităţii de expunere a acestora pe garanţii.
Principalul scop al contragarantării este sprijinirea funcţionării sustenabile a pieţei financiare şi bancare, a fondurilor de garantare şi dezvoltarea accesului IMM-urilor la finanţare, prin mecanisme specifice ale garantării şi contragarantăr
14 mar. 2012
AmCham: Reducerea CAS ar conduce la creşterea competitivităţii României
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) susţine reducerea cu 3-5% a contribuţiilor sociale, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, arătând că este o măsură benefică pentru competitivitatea economiei româneşti.
Scăderea contribuţiilor sociale este una dintre principalele recomandări făcute autorităţilor de către mediul de afaceri, iar AmCham România încurajează implementarea acestei măsuri cât mai curând posibil, se menţionează în comunicatul AmCham, una dintre cele mai mari organizaţii de investitori străini din România.
Conform sursei citate, ajustarea contribuţiilor sociale cu 3-5% va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat, generând atât creşterea conformării voluntare, cât şi diminuarea pieţei negre şi gri a muncii. În plus, reducându-se povara fiscală suportată de către angajator, scăderea contribuţiilor sociale va fi transpusă în crearea de noi locuri de muncă şi, implicit, în rate mai mici ale şomajului. "În numele membrilor săi, AmCham România consideră că reducerea contribuţiilor este un pas important înainte, mai ales în contextul economic solicitant cu care ne confruntăm. Investitorii locali şi străini au nevoie de noi măsuri concrete luate de Guvern pentru impulsionarea economiei. Prin reducerea contribuţiilor sociale, atât angajatorii cât şi angajaţii vor beneficia de niveluri de taxare mai mici, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor nete. Acestea constituie premise importante pentru stimularea consumului", a declarat Alexandra Gătej, preşedinte al AmCham România.
Ea a adăugat că un nivel ridicat al consumului oferă un puternic impuls economiei, cu implicaţii considerabile pentru piaţa muncii şi asupra veniturilor la bugetul de stat. "Şi bineînţeles, toate aceste elemente se vor reflecta într-un nivel superior al competitivităţii”, a adăugat Gătej.
Îmbunătăţirea competitivităţii României reprezintă o prioritate pentru AmCham România, iar reducerea contribuţiilor sociale va contribui în mod decisiv la o mai bună poziţionare a ţării noastre în analiza comparativă pe care companiile o efectuează atunci când iau decizii privind investiţiile, se mai arată în sursa citată. “Nu în ultimul rând, avem convingerea că această masură va contribui la menţinerea investitorilor în ţară, evitându-se astfel relocările", a mai spus Gătej.
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania) este o organizaţie apolitică şi non-profit, fondată în 1993 de investitorii americani în România. AmCham este una dintre cele 101 de Camere de Comerţ Americane din 95 de ţări, afiliate Camerei de Comerţ Americane cu sediul la Washington D.C. şi membră a Consiliului European al Camerelor de Comerţ Americane. În prezent, AmCham România are peste 300 de membri: companii americane, internaţionale şi locale, precum şi organizaţii non-guvernamentale, ce susțin și respectă politicile Camerei de Comerț Americane
Scăderea contribuţiilor sociale este una dintre principalele recomandări făcute autorităţilor de către mediul de afaceri, iar AmCham România încurajează implementarea acestei măsuri cât mai curând posibil, se menţionează în comunicatul AmCham, una dintre cele mai mari organizaţii de investitori străini din România.
Conform sursei citate, ajustarea contribuţiilor sociale cu 3-5% va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat, generând atât creşterea conformării voluntare, cât şi diminuarea pieţei negre şi gri a muncii. În plus, reducându-se povara fiscală suportată de către angajator, scăderea contribuţiilor sociale va fi transpusă în crearea de noi locuri de muncă şi, implicit, în rate mai mici ale şomajului. "În numele membrilor săi, AmCham România consideră că reducerea contribuţiilor este un pas important înainte, mai ales în contextul economic solicitant cu care ne confruntăm. Investitorii locali şi străini au nevoie de noi măsuri concrete luate de Guvern pentru impulsionarea economiei. Prin reducerea contribuţiilor sociale, atât angajatorii cât şi angajaţii vor beneficia de niveluri de taxare mai mici, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor nete. Acestea constituie premise importante pentru stimularea consumului", a declarat Alexandra Gătej, preşedinte al AmCham România.
Ea a adăugat că un nivel ridicat al consumului oferă un puternic impuls economiei, cu implicaţii considerabile pentru piaţa muncii şi asupra veniturilor la bugetul de stat. "Şi bineînţeles, toate aceste elemente se vor reflecta într-un nivel superior al competitivităţii”, a adăugat Gătej.
Îmbunătăţirea competitivităţii României reprezintă o prioritate pentru AmCham România, iar reducerea contribuţiilor sociale va contribui în mod decisiv la o mai bună poziţionare a ţării noastre în analiza comparativă pe care companiile o efectuează atunci când iau decizii privind investiţiile, se mai arată în sursa citată. “Nu în ultimul rând, avem convingerea că această masură va contribui la menţinerea investitorilor în ţară, evitându-se astfel relocările", a mai spus Gătej.
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania) este o organizaţie apolitică şi non-profit, fondată în 1993 de investitorii americani în România. AmCham este una dintre cele 101 de Camere de Comerţ Americane din 95 de ţări, afiliate Camerei de Comerţ Americane cu sediul la Washington D.C. şi membră a Consiliului European al Camerelor de Comerţ Americane. În prezent, AmCham România are peste 300 de membri: companii americane, internaţionale şi locale, precum şi organizaţii non-guvernamentale, ce susțin și respectă politicile Camerei de Comerț Americane
Millennium Bank îţi dă bani ca să-i aduci clienţi
Posesorii de carduri de credit emise de banca portugheză în România vor primi câte 50 de lei pentru fiecare client nou pe care îl aduc şi care îşi activează cardul.
1
Posesorii de carduri de credit Millennium Bank pot beneficia de un bonus special dacă recomandă clienţi noi pentru cardurile de credit. Persoanele recomandate primesc, de asemenea, bonusul special.
În cadrul programului recent lansat „Fă-ţi colegi de Bancă!”, deţinătorii de carduri de credit care recomandă potenţiali clienţi ce devin, la rândul lor, posesori de carduri de credit Millennium Bank primesc automat un bonus de 50 de lei.
În plus, noii clienţi primesc şi ei un bonus de 50 de lei după ce efectuează o tranzacţie cu noul lor card de credit în primele trei luni de la emiterea sa.Posesorii de carduri de credit pot recomanda până la cinci viitori „colegi de Bancă” în decursul unei luni şi primesc bonusul de 50 de lei pentru fiecare dintre ei. Tot ce trebuie să facă este să contacteze Serviciul Relaţii cu Clienţii al Millennium Bank şi să ofere informaţii legate de recomandarea lor. Regulamentul programului este disponibil pe site-ul băncii
1
Posesorii de carduri de credit Millennium Bank pot beneficia de un bonus special dacă recomandă clienţi noi pentru cardurile de credit. Persoanele recomandate primesc, de asemenea, bonusul special.
În cadrul programului recent lansat „Fă-ţi colegi de Bancă!”, deţinătorii de carduri de credit care recomandă potenţiali clienţi ce devin, la rândul lor, posesori de carduri de credit Millennium Bank primesc automat un bonus de 50 de lei.
În plus, noii clienţi primesc şi ei un bonus de 50 de lei după ce efectuează o tranzacţie cu noul lor card de credit în primele trei luni de la emiterea sa.Posesorii de carduri de credit pot recomanda până la cinci viitori „colegi de Bancă” în decursul unei luni şi primesc bonusul de 50 de lei pentru fiecare dintre ei. Tot ce trebuie să facă este să contacteze Serviciul Relaţii cu Clienţii al Millennium Bank şi să ofere informaţii legate de recomandarea lor. Regulamentul programului este disponibil pe site-ul băncii
13 mar. 2012
"CEC-ul" Spaniei ar putea fuziona cu principala rivală
La Caixa, cea mai mare bancă de economii din Spania, a confirmat pentru Reuters că a demarat discuţiile în vederea unei posibile fuziuni cu rivala mai mică Banca Civica.
Într-un comunicat remis autorităţii de reglementare a pieţei bursiere, cele două bănci au precizat că au demarat procedurile de due diligence, dar că nu au ajuns încă la un acord cu privire la evaluarea celor două companii.
Dacă fuziunea dintre La Caixa şi Banca Civica se va derula, va fi a doua tranzacţie derulată în sectorul bancar spaniol după ce săptămâna trecută BBVA, a doua mare bancă spaniolă, a preluat casa de economii Unnim, care a fost naţionalizată.
Sectorul bancar spaniol trece printr-un amplu proces de restructurare în condiţiile în care băncile caută modalităţi de a strânge capital şi a acoperi pierderile rezultate ca urmare a finanţării sectoarelor imobiliar şi construcţiilor. Autorităţile spaniole au introdus noi norme mai stricte de capital şi vor să reducă numărul băncilor locale până la aproximativ 10 de la peste 40 înainte de criza economică. Banca spaniolă La Caixa are un birou şi în România.
Într-un comunicat remis autorităţii de reglementare a pieţei bursiere, cele două bănci au precizat că au demarat procedurile de due diligence, dar că nu au ajuns încă la un acord cu privire la evaluarea celor două companii.
Dacă fuziunea dintre La Caixa şi Banca Civica se va derula, va fi a doua tranzacţie derulată în sectorul bancar spaniol după ce săptămâna trecută BBVA, a doua mare bancă spaniolă, a preluat casa de economii Unnim, care a fost naţionalizată.
Sectorul bancar spaniol trece printr-un amplu proces de restructurare în condiţiile în care băncile caută modalităţi de a strânge capital şi a acoperi pierderile rezultate ca urmare a finanţării sectoarelor imobiliar şi construcţiilor. Autorităţile spaniole au introdus noi norme mai stricte de capital şi vor să reducă numărul băncilor locale până la aproximativ 10 de la peste 40 înainte de criza economică. Banca spaniolă La Caixa are un birou şi în România.
12 mar. 2012
Românii investesc sume mici în Forex, între 500 și 1.000 de euro
Speculațiile pe piețe financiare, în special cele de schimb valutar (forex) sunt foarte riscante, procentul celor care pierd banii investiți (cel puțin prima oară) fiind foarte mare. Cu toate acestea, promovarea făcută de intermediari și posibilele câștiguri dau rezultate, în sensul că tot mai multe persoane încep să tranzacționeze. Partea bună este că cei care și câștigă ceva preferă să retragă imediat profitul, nu să îl reinvestească.
„Piaţa din România are un mare potenţial în ceea ce priveşte tranzacţiile pe pieţele financiare, întrucât observăm un grad ridicat de absorbţie şi aplicare a cunoştinţelor acumulate de către cei care participă la programele de educare în domeniu: românii învaţă rapid şi sunt prudenţi, având grijă de banii lor şi iniţiind tranzacţii atunci când semnalele privind evoluţia unui instrument financiar sunt evidente. De exemplu, vineri, mulţi investitori au urmărit să tranzacţioneze în funcţie de evoluţia unui important indicator economic din SUA şi au putut realiza un profit de zeci de procente în doar două-trei ore. Desigur, interpretarea greşită a indicatorului ar fi adus pierderi”, spune Claudiu Cazacu, analist-șef al sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Piaţa muncii din SUA aduce, de altfel, reacţii febrile în pieţe în fiecare lună: indicatorul Non-Farm Payrolls (NFP, variaţia numărului de persoane angajate în luna care a trecut) este publicat de obicei în prima (rareori în cea de-a doua) zi de vineri a fiecărei luni şi se referă la piaţa muncii din luna anterioară. NFP este probabil cel mai faimos indicator din universul forex, impactul său major asupra pieţelor financiare ţine atât de relevanţa indicatorului pentru starea de sănătate a economiei, cât şi de faptul că, spre deosebire de Banca Centrală Europeană, Federal Reserve are un mandat dublu: stabilitatea preţurilor şi maximizarea locurilor de muncă. Publicarea NFP de vinerea trecută a surprins plăcut aşteptările: în februarie, în SUA au fost create 227.000 de locuri de muncă, cu aproape 10% mai mult decât estimările şi, în plus, datele din ianuarie au fost revizuite în creştere.
Cumulând pe ultimele şase luni de raportare 1,2 milioane de slujbe create, aceasta a fost cea mai bună raportare pe o jumătate de an, după 2006. „O economie americană mai puternică este reflectată în evaluarea monedei şi, în acelaşi timp, reduce şansele pornirii tiparniţei Fed (injecţia de lichiditate ar fi condus la o creştere a ofertei de monedă şi, implicit, la o scădere a valorii acesteia). Astfel, eliminând această potenţială sursă de depreciere a dolarului, se obţine un motiv de întărire a monedei americane, dinamică validată de către piețe”, a precizat Claudiu Cazacu. Cotaţiile pe pieţele internaționale au reacționat semnificativ: înainte de anunţarea NFP, moneda euro se afla la nivelul de 1,3190 dolari americani, iar timp de trei ore după anunţarea indicatorului, dolarul american s-a întărit constant, ajungând la o cotație de 1,3105 USD pentru un euro la cumpărare.
Pe piața forex se tranzacţionează de obicei în marjă; de exemplu, la o tranzacţie cu marja de 1 :100, cu 100 euro se tranzacţionează de fapt 10.000 euro. „Astfel, un investitor care cunoştea acest mecanism simplu «NFP – evoluţie euro/dolar», cu o marjă de 100 euro blocată într-o tranzacţie, a putut realiza un profit de până la 85 euro în trei ore de la publicarea indicatorului”, a arătat Claudiu Cazacu. Efectul de levier - aferent tranzacţiilor în marjă - este cel care amplifică (de 100 de ori în cazul marjei de 1 :100) profiturile, dar şi pierderile, aşa încât este absolut esenţială folosirea unor tehnici de limitare a riscurilor, alături de buna cunoaştere a funcţionarii pieţelor. Programele de educare prin seminarii, webinarii şi workshop-uri privind piețele financiare au crescut randamentele realizate de unii investitori români, de la 102% pe an in 2010 la 294% in 2011.
„Numărul celor care învaţă să tranzacţioneze pentru a-şi completa veniturile a crescut în ultima vreme: majoritatea clienţilor din România investesc în general sume cuprinse între 500 și 1.000 de euro şi retrag câştigurile, inclusiv ca o măsură de management al riscului la care îşi expun fondurile. Cei care optează pentru a reinvesti profiturile au în general un comportament investiţional mai sofisticat şi utilizează sisteme mai complicate de management al portofoliului şi al riscului”, mai spune Claudiu Cazacu.
„Piaţa din România are un mare potenţial în ceea ce priveşte tranzacţiile pe pieţele financiare, întrucât observăm un grad ridicat de absorbţie şi aplicare a cunoştinţelor acumulate de către cei care participă la programele de educare în domeniu: românii învaţă rapid şi sunt prudenţi, având grijă de banii lor şi iniţiind tranzacţii atunci când semnalele privind evoluţia unui instrument financiar sunt evidente. De exemplu, vineri, mulţi investitori au urmărit să tranzacţioneze în funcţie de evoluţia unui important indicator economic din SUA şi au putut realiza un profit de zeci de procente în doar două-trei ore. Desigur, interpretarea greşită a indicatorului ar fi adus pierderi”, spune Claudiu Cazacu, analist-șef al sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Piaţa muncii din SUA aduce, de altfel, reacţii febrile în pieţe în fiecare lună: indicatorul Non-Farm Payrolls (NFP, variaţia numărului de persoane angajate în luna care a trecut) este publicat de obicei în prima (rareori în cea de-a doua) zi de vineri a fiecărei luni şi se referă la piaţa muncii din luna anterioară. NFP este probabil cel mai faimos indicator din universul forex, impactul său major asupra pieţelor financiare ţine atât de relevanţa indicatorului pentru starea de sănătate a economiei, cât şi de faptul că, spre deosebire de Banca Centrală Europeană, Federal Reserve are un mandat dublu: stabilitatea preţurilor şi maximizarea locurilor de muncă. Publicarea NFP de vinerea trecută a surprins plăcut aşteptările: în februarie, în SUA au fost create 227.000 de locuri de muncă, cu aproape 10% mai mult decât estimările şi, în plus, datele din ianuarie au fost revizuite în creştere.
Cumulând pe ultimele şase luni de raportare 1,2 milioane de slujbe create, aceasta a fost cea mai bună raportare pe o jumătate de an, după 2006. „O economie americană mai puternică este reflectată în evaluarea monedei şi, în acelaşi timp, reduce şansele pornirii tiparniţei Fed (injecţia de lichiditate ar fi condus la o creştere a ofertei de monedă şi, implicit, la o scădere a valorii acesteia). Astfel, eliminând această potenţială sursă de depreciere a dolarului, se obţine un motiv de întărire a monedei americane, dinamică validată de către piețe”, a precizat Claudiu Cazacu. Cotaţiile pe pieţele internaționale au reacționat semnificativ: înainte de anunţarea NFP, moneda euro se afla la nivelul de 1,3190 dolari americani, iar timp de trei ore după anunţarea indicatorului, dolarul american s-a întărit constant, ajungând la o cotație de 1,3105 USD pentru un euro la cumpărare.
Pe piața forex se tranzacţionează de obicei în marjă; de exemplu, la o tranzacţie cu marja de 1 :100, cu 100 euro se tranzacţionează de fapt 10.000 euro. „Astfel, un investitor care cunoştea acest mecanism simplu «NFP – evoluţie euro/dolar», cu o marjă de 100 euro blocată într-o tranzacţie, a putut realiza un profit de până la 85 euro în trei ore de la publicarea indicatorului”, a arătat Claudiu Cazacu. Efectul de levier - aferent tranzacţiilor în marjă - este cel care amplifică (de 100 de ori în cazul marjei de 1 :100) profiturile, dar şi pierderile, aşa încât este absolut esenţială folosirea unor tehnici de limitare a riscurilor, alături de buna cunoaştere a funcţionarii pieţelor. Programele de educare prin seminarii, webinarii şi workshop-uri privind piețele financiare au crescut randamentele realizate de unii investitori români, de la 102% pe an in 2010 la 294% in 2011.
„Numărul celor care învaţă să tranzacţioneze pentru a-şi completa veniturile a crescut în ultima vreme: majoritatea clienţilor din România investesc în general sume cuprinse între 500 și 1.000 de euro şi retrag câştigurile, inclusiv ca o măsură de management al riscului la care îşi expun fondurile. Cei care optează pentru a reinvesti profiturile au în general un comportament investiţional mai sofisticat şi utilizează sisteme mai complicate de management al portofoliului şi al riscului”, mai spune Claudiu Cazacu.
Peste două treimi dintre români spun că plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul este atractivă
Plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul este o opţiune atractivă pentru peste două treimi dintre români, însă această percepţie ar fi serios afectată de introducerea unui comision pe tranzacţie, reiese dintr-un sondaj realizat de GfK România la iniţiativa Visa Europe, prezentat luni într-o conferinţă de specialitate.
Visa Europe, împreună cu băncile membre din România, desfăşoară în perioada ianuarie - martie 2012, pentru al treilea an consecutiv, campania naţională pentru stimularea plăţii taxelor şi impozitelor locale cu cardul. În prezent, plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul este posibilă la POS în 145 de localităţi şi online în 52 de oraşe.
'Iniţiativele noastre de a stimula plata taxelor cu cardul au avut rezultate remarcabile atât în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de acceptare, cât şi educarea populaţiei. Contribuabilii pot să îşi aleagă în prezent modalitatea de plată a taxelor şi, mai mult, pot avea beneficii multiple dacă achită în primul trimestru. Astfel, contribuabilii au o reducere de până la 10% din valoarea taxelor şi, dacă plătesc cu cardul Visa, pot câştiga rambursarea parţială sau integrală a taxelor plătite. În concluzie, le recomand celor care nu şi-au plătit încă taxele să profite de timpul rămas', a declarat Cătălin Creţu, director general Visa România.
Jumătate din populaţia bancarizată din mediul urban, care se ocupă de plata taxelor locale, ştie că are la dispoziţie posibilitatea de a plăti cu cardul la terminalele POS instalate în instituţiile publice, potrivit sondajului. Această pondere este mai mare pentru respondenţii din Bucureşti (60%), precum şi în cazul respondenţilor cu venituri de peste 2.500 lei (64%). De asemenea, circa 40% dintre respondenţi cunosc posibilitatea de a-şi plăti taxele online cu cardul utilizând ghişeul.ro sau alte aplicaţii electronice puse la dispoziţie de autorităţile locale.
Totuşi, unul din trei români consideră că plata taxelor este un proces dificil, în principal din cauza birocraţiei, a programului greu de respectat al administraţiilor locale şi timpului îndelungat necesar efectuării plăţilor.
'Românii care trăiesc în străinătate întâmpină şi mai multe probleme în a-şi plăti taxele. Două treimi dintre aceştia consideră că a-şi plăti taxele şi impozitele locale este dificil şi ar plăti direct cu cardul online dacă ar avea această opţiune. În plus, sperăm că numărul primăriilor care acceptă plata taxelor cu cardul, fără comision, va creşte semnificativ întrucât permite contribuabililor să plătească mult mai rapid. Sondajul arată că românii s-au obişnuit să nu plătească comision la tranzacţiile cu cardul şi nu vor accepta uşor o schimbare în acest sens. Probabilitatea plăţii taxelor cu cardul la POS sau online este semnificativ afectată de existenţa unui comision', a declarat Cătălin Creţu.
Sondajul arată că procentul respondenţilor care şi-au exprimat intenţia de plată a taxelor la POS a scăzut de la 61% la 26% după ce s-a menţionat plata unui comision pentru tranzacţie. Mai mult, 56% dintre respondenţi au spus că nu vor plăti taxele cu cardul la POS sau online dacă este adăugat un comision.
Valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite cu cardul aproape s-a dublat anul trecut comparativ cu 2010, la 73,2 milioane lei, potrivit datelor raportate de băncile din România, membre ale Visa Europe. Segmentul plăţilor online cu cardul a fost de departe cel mai dinamic în 2011, valoarea tranzacţiilor crescând de peste şapte ori.
Visa Europe şi furnizorii de servicii de plată vor continua discuţiile cu autorităţile locale pentru a introduce plata taxelor şi impozitelor locale prin card, până când cel puţin toate reşedinţele de judeţ din România vor oferi acest serviciu, fie la POS, fie online. În prezent doar Iaşi, Alexandria, Piatra Neamţ şi Satu Mare nu acceptă plata taxelor locale cu cardul.
Studiul a fost realizat în perioada ianuarie - februarie 2012 în rândul a peste 1.700 de respondenţi, dintre care peste 1.000 fiind reprezentativi la nivel naţional (eroare de eşantionare: 3,1%), restul fiind împărţiţi pe eşantioane de respondenţi din diverse oraşe şi din străinătate. Publicul ţintă a fost reprezentant de contribuabili cu vârste între 25 şi 45 de ani, din mediul urban, care utilizează produse bancare (nu neapărat un card bancar) şi se ocupă de plata taxelor şi impozitelor locale.
Din 2 ianuarie până în 31 martie 2012, toţi cei care îşi plătesc taxele şi impozitele locale cu cardul Visa vor putea participa la o promoţie în cadrul căreia se vor acorda 1.500 de premii prin tragere la sorţi, constând în rambursarea valorii impozitelor şi taxelor locale plătite cu cardul Visa, în limita a 250 de lei.
Visa Europe, împreună cu băncile membre din România, desfăşoară în perioada ianuarie - martie 2012, pentru al treilea an consecutiv, campania naţională pentru stimularea plăţii taxelor şi impozitelor locale cu cardul. În prezent, plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul este posibilă la POS în 145 de localităţi şi online în 52 de oraşe.
'Iniţiativele noastre de a stimula plata taxelor cu cardul au avut rezultate remarcabile atât în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de acceptare, cât şi educarea populaţiei. Contribuabilii pot să îşi aleagă în prezent modalitatea de plată a taxelor şi, mai mult, pot avea beneficii multiple dacă achită în primul trimestru. Astfel, contribuabilii au o reducere de până la 10% din valoarea taxelor şi, dacă plătesc cu cardul Visa, pot câştiga rambursarea parţială sau integrală a taxelor plătite. În concluzie, le recomand celor care nu şi-au plătit încă taxele să profite de timpul rămas', a declarat Cătălin Creţu, director general Visa România.
Jumătate din populaţia bancarizată din mediul urban, care se ocupă de plata taxelor locale, ştie că are la dispoziţie posibilitatea de a plăti cu cardul la terminalele POS instalate în instituţiile publice, potrivit sondajului. Această pondere este mai mare pentru respondenţii din Bucureşti (60%), precum şi în cazul respondenţilor cu venituri de peste 2.500 lei (64%). De asemenea, circa 40% dintre respondenţi cunosc posibilitatea de a-şi plăti taxele online cu cardul utilizând ghişeul.ro sau alte aplicaţii electronice puse la dispoziţie de autorităţile locale.
Totuşi, unul din trei români consideră că plata taxelor este un proces dificil, în principal din cauza birocraţiei, a programului greu de respectat al administraţiilor locale şi timpului îndelungat necesar efectuării plăţilor.
'Românii care trăiesc în străinătate întâmpină şi mai multe probleme în a-şi plăti taxele. Două treimi dintre aceştia consideră că a-şi plăti taxele şi impozitele locale este dificil şi ar plăti direct cu cardul online dacă ar avea această opţiune. În plus, sperăm că numărul primăriilor care acceptă plata taxelor cu cardul, fără comision, va creşte semnificativ întrucât permite contribuabililor să plătească mult mai rapid. Sondajul arată că românii s-au obişnuit să nu plătească comision la tranzacţiile cu cardul şi nu vor accepta uşor o schimbare în acest sens. Probabilitatea plăţii taxelor cu cardul la POS sau online este semnificativ afectată de existenţa unui comision', a declarat Cătălin Creţu.
Sondajul arată că procentul respondenţilor care şi-au exprimat intenţia de plată a taxelor la POS a scăzut de la 61% la 26% după ce s-a menţionat plata unui comision pentru tranzacţie. Mai mult, 56% dintre respondenţi au spus că nu vor plăti taxele cu cardul la POS sau online dacă este adăugat un comision.
Valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite cu cardul aproape s-a dublat anul trecut comparativ cu 2010, la 73,2 milioane lei, potrivit datelor raportate de băncile din România, membre ale Visa Europe. Segmentul plăţilor online cu cardul a fost de departe cel mai dinamic în 2011, valoarea tranzacţiilor crescând de peste şapte ori.
Visa Europe şi furnizorii de servicii de plată vor continua discuţiile cu autorităţile locale pentru a introduce plata taxelor şi impozitelor locale prin card, până când cel puţin toate reşedinţele de judeţ din România vor oferi acest serviciu, fie la POS, fie online. În prezent doar Iaşi, Alexandria, Piatra Neamţ şi Satu Mare nu acceptă plata taxelor locale cu cardul.
Studiul a fost realizat în perioada ianuarie - februarie 2012 în rândul a peste 1.700 de respondenţi, dintre care peste 1.000 fiind reprezentativi la nivel naţional (eroare de eşantionare: 3,1%), restul fiind împărţiţi pe eşantioane de respondenţi din diverse oraşe şi din străinătate. Publicul ţintă a fost reprezentant de contribuabili cu vârste între 25 şi 45 de ani, din mediul urban, care utilizează produse bancare (nu neapărat un card bancar) şi se ocupă de plata taxelor şi impozitelor locale.
Din 2 ianuarie până în 31 martie 2012, toţi cei care îşi plătesc taxele şi impozitele locale cu cardul Visa vor putea participa la o promoţie în cadrul căreia se vor acorda 1.500 de premii prin tragere la sorţi, constând în rambursarea valorii impozitelor şi taxelor locale plătite cu cardul Visa, în limita a 250 de lei.
Băncile din China se vor confrunta cu un deficit de capital în 2012
nstituţiile chineze de creditare se vor confrunta cu un deficit de capital în 2012, a afirmat luni Zhou Xiaochuan, guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, transmite Reuters.
Oficialul chinez nu a precizat şi valoarea estimativă a deficitului de capital pentru băncile din China.
Mulţi investitori se aşteaptă ca băncile chineze să revină anul acesta pe pieţele financiare pentru a-şi majora capitalul, prin vânzarea de obligaţiuni sau de acţiuni, după ce îngheţarea creditării în 2009/2010 le-a afectat capitalul.
Banca Centrală a Chinei a dat asigurări luni că va gestiona mai creativ uriaşele rezerve valutare ale ţării, care la finele lunii septembrie 2011 au atins nivelul record de 3.200 miliarde de dolari, pentru a asigura rezultate 'efective'. De asemenea instituţia a promis reducerea controlului statului asupra stabilirii ratelor dobânzilor în China şi asupra pieţelor valutare, pentru a permite forţelor de pe piaţă să joace un rol mai mare.
'Vor fi depuse în continuare eforturi pentru a gestiona rezerve valutare ale ţării într-o manieră mai eficientă', se arată în declaraţia Băncii Chinei.
Statul chinez vrea să permită liberalizarea cursului yuanului până în 2015, când se va tranzacţiona cu mai puţine restricţii, pentru a permite realizarea ambiţiilor Chinei de a deveni un centru financiar global până în 2020.
Autorităţile chineze resping acum aprecierea mai rapidă a yuanului faţă de dolar, o decizie care, susţin analiştii, ar putea opri creşterea preţurilor, făcând petrolul şi alte produse din import mai ieftine în yuani. Beijingul a restricţionat aprecierea yuanului de la criza economică mondială din 2008, pentru a ajuta exportatorii să fie competitivi în afara Chinei.
Creşterea preţurilor reprezintă una dintre principalele preocupări ale guvernului chinez, care consideră că este necesar un control al acestora pentru a evita nemulţumirea socială, care ar putea genera revolte
Oficialul chinez nu a precizat şi valoarea estimativă a deficitului de capital pentru băncile din China.
Mulţi investitori se aşteaptă ca băncile chineze să revină anul acesta pe pieţele financiare pentru a-şi majora capitalul, prin vânzarea de obligaţiuni sau de acţiuni, după ce îngheţarea creditării în 2009/2010 le-a afectat capitalul.
Banca Centrală a Chinei a dat asigurări luni că va gestiona mai creativ uriaşele rezerve valutare ale ţării, care la finele lunii septembrie 2011 au atins nivelul record de 3.200 miliarde de dolari, pentru a asigura rezultate 'efective'. De asemenea instituţia a promis reducerea controlului statului asupra stabilirii ratelor dobânzilor în China şi asupra pieţelor valutare, pentru a permite forţelor de pe piaţă să joace un rol mai mare.
'Vor fi depuse în continuare eforturi pentru a gestiona rezerve valutare ale ţării într-o manieră mai eficientă', se arată în declaraţia Băncii Chinei.
Statul chinez vrea să permită liberalizarea cursului yuanului până în 2015, când se va tranzacţiona cu mai puţine restricţii, pentru a permite realizarea ambiţiilor Chinei de a deveni un centru financiar global până în 2020.
Autorităţile chineze resping acum aprecierea mai rapidă a yuanului faţă de dolar, o decizie care, susţin analiştii, ar putea opri creşterea preţurilor, făcând petrolul şi alte produse din import mai ieftine în yuani. Beijingul a restricţionat aprecierea yuanului de la criza economică mondială din 2008, pentru a ajuta exportatorii să fie competitivi în afara Chinei.
Creşterea preţurilor reprezintă una dintre principalele preocupări ale guvernului chinez, care consideră că este necesar un control al acestora pentru a evita nemulţumirea socială, care ar putea genera revolte
9 mar. 2012
Banca celor bogați a venit în România. Vrea clienți care au peste un milion de euro
Grupul financiar Bank Gutmann Private Banking are ca ţintă pe piaţa românească segmentul de clienţi cu disponibilităţi cash de peste un milion de euro, au anunţat, vineri, reprezentanţi ai băncii
'Plafonul minim pentru deschiderea unui portofoliu pentru un client din România este de un milion de euro, pentru că banca noastră face plasamente în active scumpe pe pieţele internaţionale. Bank Gutman a reuşit să atragă de pe piaţa românească între 40 - 50 de clienţi, pentru că urmăreşte, în primul rând, ca aceştia să fie de calitate, adică să fie cu bonitate şi cu cunoştinţe în domeniul financiar', a spus Ilinca von Derenthall, partener-asociat, şeful Diviziei Internaţionale a băncii, într-o conferinţă de presă.
Oficialii Bank Gutmann consideră că evoluţiile din România arată o direcţie bună către care se îndreaptă economia.
'Când vorbim despre perspective trebuie să ne uităm nu doar la România, dar dacă te uiţi la evoluţiile recente, cred că se merge în direcţia bună', a apreciat Friedrich Strasser, partener-asociat, membru al Consiliului de Administraţie al băncii austriece.
Acesta a avertizat că ne aflăm în mijlocul unei furtuni şi nu trebuie uitată 'lecţia' anului 2008, când a izbucnit criza mondială. De asemenea, trebuie atenţie la ceea ce se întâmplă în Eurozone, dacă va fi un 'big-bang', sau vor fi făcuţi paşii în direcţia corectă, trebuie urmărite evoluţiile din SUA, unde campania electorală ar putea dinamiza economia, şi trebuie ţinut cont, de asemenea, de evoluţiile din China, o piaţă cu mare potenţial de creştere.
Strasser a definit actuala criză ca fiind o 'furtună perfectă', cauzată de creşterea incertitudinilor din sectorul privat, declinul consumului şi investiţiilor, recurgerea la noi reglementări, creşterea taxelor şi tăierea cheltuielilor, creşterea riscului datoriei suverane, datoriile companiilor, devalorizarea activelor, creşterea şomajului, lipsa de speranţă a populaţiei şi accentuarea problemelor sectorului bancar.
Grupul administra, la 31 decembrie 2011, active de peste 13,7 miliarde euro, faţă de 8,9 miliarde euro, în 2008, reprezentând averile a mai mult de 2000 de clienţi la nivel global.
Bank Gutman, cu sediul la Viena, a fost fondată în 1922 şi este deţinută în prezent de familia Kahane (80 la sută din acţiuni) şi 11 parteneri, care controlează un pachet de 20 la sută din acţiuni.
'Plafonul minim pentru deschiderea unui portofoliu pentru un client din România este de un milion de euro, pentru că banca noastră face plasamente în active scumpe pe pieţele internaţionale. Bank Gutman a reuşit să atragă de pe piaţa românească între 40 - 50 de clienţi, pentru că urmăreşte, în primul rând, ca aceştia să fie de calitate, adică să fie cu bonitate şi cu cunoştinţe în domeniul financiar', a spus Ilinca von Derenthall, partener-asociat, şeful Diviziei Internaţionale a băncii, într-o conferinţă de presă.
Oficialii Bank Gutmann consideră că evoluţiile din România arată o direcţie bună către care se îndreaptă economia.
'Când vorbim despre perspective trebuie să ne uităm nu doar la România, dar dacă te uiţi la evoluţiile recente, cred că se merge în direcţia bună', a apreciat Friedrich Strasser, partener-asociat, membru al Consiliului de Administraţie al băncii austriece.
Acesta a avertizat că ne aflăm în mijlocul unei furtuni şi nu trebuie uitată 'lecţia' anului 2008, când a izbucnit criza mondială. De asemenea, trebuie atenţie la ceea ce se întâmplă în Eurozone, dacă va fi un 'big-bang', sau vor fi făcuţi paşii în direcţia corectă, trebuie urmărite evoluţiile din SUA, unde campania electorală ar putea dinamiza economia, şi trebuie ţinut cont, de asemenea, de evoluţiile din China, o piaţă cu mare potenţial de creştere.
Strasser a definit actuala criză ca fiind o 'furtună perfectă', cauzată de creşterea incertitudinilor din sectorul privat, declinul consumului şi investiţiilor, recurgerea la noi reglementări, creşterea taxelor şi tăierea cheltuielilor, creşterea riscului datoriei suverane, datoriile companiilor, devalorizarea activelor, creşterea şomajului, lipsa de speranţă a populaţiei şi accentuarea problemelor sectorului bancar.
Grupul administra, la 31 decembrie 2011, active de peste 13,7 miliarde euro, faţă de 8,9 miliarde euro, în 2008, reprezentând averile a mai mult de 2000 de clienţi la nivel global.
Bank Gutman, cu sediul la Viena, a fost fondată în 1922 şi este deţinută în prezent de familia Kahane (80 la sută din acţiuni) şi 11 parteneri, care controlează un pachet de 20 la sută din acţiuni.
CIFRE: Ce impact ar avea asupra bugetului scăderea CAS
O creştere cu 16% a salariilor bugetarilor de la 1 iunie 2012 ar avea un impact bugetar de două miliarde de lei, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, la o confernţă de presă.
'Impactul bugetar în eventualitatea creşterii salariilor de la 1 iunie 2012 cu 16% ar fi de 2 miliarde lei, pe jumătate de an, pentru bugetul pe 2012', a afirmat Bogdan Drăgoi.
De asemenea, acesta a declarat că impactul unei eventuale scăderi a CAS cu 5 puncte procentuale ar fi de 2,3 miliarde lei asupra bugetului pe 2012.
Oficialul MFP a precizat că analizează mai multe scenarii, inclusiv combinarea celor două măsuri, însă acestea depind de rezultatele economice ale primului trimestru.
Drăgoi a arătat că o majorare a veniturilor populaţiei va fi posibilă în condiţiile înregistrării unei creşteri economice sustenabile.
Totodată, ministrul Finanţelor a precizat că nu se are în vedere modificarea ţintei de deficit bugetar pentru acest an stabilită la 1,9% din PIB.
'Impactul bugetar în eventualitatea creşterii salariilor de la 1 iunie 2012 cu 16% ar fi de 2 miliarde lei, pe jumătate de an, pentru bugetul pe 2012', a afirmat Bogdan Drăgoi.
De asemenea, acesta a declarat că impactul unei eventuale scăderi a CAS cu 5 puncte procentuale ar fi de 2,3 miliarde lei asupra bugetului pe 2012.
Oficialul MFP a precizat că analizează mai multe scenarii, inclusiv combinarea celor două măsuri, însă acestea depind de rezultatele economice ale primului trimestru.
Drăgoi a arătat că o majorare a veniturilor populaţiei va fi posibilă în condiţiile înregistrării unei creşteri economice sustenabile.
Totodată, ministrul Finanţelor a precizat că nu se are în vedere modificarea ţintei de deficit bugetar pentru acest an stabilită la 1,9% din PIB.
Bărbaţii economisesc mai mult decât femeile
Bărbaţii economisesc în medie cu 17% mai mult decât femeile, în cazul produselor clasice de economisire (de tipul depozit bancar sau cont de economii), potrivit unui studiu intern al BCR efectuat pe portofoliul de clienţi ai băncii.
'Diferenţele în comportamentul de economisire femei versus bărbaţi sunt vizible în analiza pe segmente de vârstă. Astfel, între 30 - 40 ani, bărbaţii economisesc semnificativ mai mult decât femeile, în medie cu 23% mai mult. După vârsta de 40 de ani, diferenţele dintre bărbaţi şi femei încep să se aplatizeze: bărbaţii tind, în medie, să economisească doar cu 15% mai mult decât femeile (sub media generală)', se arată în document.
Potrivit acestuia, decalajele sunt recuperate în ceea ce priveşte produsele de economisire şi investiţii mai complexe. 'Pe segmentul fondurilor de investiţii, raportul femei bărbaţi este de 43% versus 57% din investitori, iar în cazul contractelor de economisire creditare disponibile prin BCR Banca pentru Locuinţe, raportul se inversează - 54% femei versus 46% bărbaţi în rândul contractanţilor', se mai arată în document.
Astfel, aproape 50.000 de clienţi femei (43% din numărul total de investitori) au investit în fondurile administrate de Erste Asset Management o sumă totală de aproximativ un miliard de lei.
'Femeile care investesc în fondurile ERSTE Asset Management sunt mai degrabă prudente şi orientate către stabilitate, alegând în mare parte fonduri cu un grad de risc scăzut, care investesc în instrumente cu venit fix. Decizia de investire este luată de femei la maturitate şi, mai ales, înainte de pensionare (36% în cazul BCR Obligaţiuni), preferând să investească toţi banii într-o singură tranşă, decât sistematic. Femeile sunt hotărâte şi statornice în decizia de investire pe care au luat-o, având în vedere că majoritatea sumelor de bani sunt investite pe termen mediu (40%) şi lung (32%). De altfel, se estimează că femeile vor alege în continuare investestiţiile pe termene mai mari de un an, în fonduri cu expunere pe obligaţiuni, trend confirmat încă de anul trecut', mai arată datele BCR.
Banca preconizează că, în viitor, femeile îşi vor construi portofolii de investiţii formate din cel puţin două fonduri şi vor opta ca o parte din sumele investite să fie orientate către fonduri cu grad de risc mai ridicat.
Conform studiului IRES 'Proiecţii sociale ale românilor pentru 2012' publicat pe 10 ianuarie 2012, peste 30% dintre femei şi-au declarat intenţia de a economisi în 2012, faţă de peste 43% dintre bărbaţi, ceea ce încă reflectă un decalaj de venituri şi independenţă financiară. Cu toate acestea, în special pe segmentele afluente se poate observa o creştere a puterii financiare a femeilor din România, lucru reflectat mai ales în comportamentul de investiţie al acestora.
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este lider în România după valoarea activelor (peste 17 miliarde euro), după numărul de clienţi şi pe segmentele de economisire şi creditare. BCR oferă o gamă completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 48 de centre de afaceri dedicate companiilor şi 668 de unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori.
'Diferenţele în comportamentul de economisire femei versus bărbaţi sunt vizible în analiza pe segmente de vârstă. Astfel, între 30 - 40 ani, bărbaţii economisesc semnificativ mai mult decât femeile, în medie cu 23% mai mult. După vârsta de 40 de ani, diferenţele dintre bărbaţi şi femei încep să se aplatizeze: bărbaţii tind, în medie, să economisească doar cu 15% mai mult decât femeile (sub media generală)', se arată în document.
Potrivit acestuia, decalajele sunt recuperate în ceea ce priveşte produsele de economisire şi investiţii mai complexe. 'Pe segmentul fondurilor de investiţii, raportul femei bărbaţi este de 43% versus 57% din investitori, iar în cazul contractelor de economisire creditare disponibile prin BCR Banca pentru Locuinţe, raportul se inversează - 54% femei versus 46% bărbaţi în rândul contractanţilor', se mai arată în document.
Astfel, aproape 50.000 de clienţi femei (43% din numărul total de investitori) au investit în fondurile administrate de Erste Asset Management o sumă totală de aproximativ un miliard de lei.
'Femeile care investesc în fondurile ERSTE Asset Management sunt mai degrabă prudente şi orientate către stabilitate, alegând în mare parte fonduri cu un grad de risc scăzut, care investesc în instrumente cu venit fix. Decizia de investire este luată de femei la maturitate şi, mai ales, înainte de pensionare (36% în cazul BCR Obligaţiuni), preferând să investească toţi banii într-o singură tranşă, decât sistematic. Femeile sunt hotărâte şi statornice în decizia de investire pe care au luat-o, având în vedere că majoritatea sumelor de bani sunt investite pe termen mediu (40%) şi lung (32%). De altfel, se estimează că femeile vor alege în continuare investestiţiile pe termene mai mari de un an, în fonduri cu expunere pe obligaţiuni, trend confirmat încă de anul trecut', mai arată datele BCR.
Banca preconizează că, în viitor, femeile îşi vor construi portofolii de investiţii formate din cel puţin două fonduri şi vor opta ca o parte din sumele investite să fie orientate către fonduri cu grad de risc mai ridicat.
Conform studiului IRES 'Proiecţii sociale ale românilor pentru 2012' publicat pe 10 ianuarie 2012, peste 30% dintre femei şi-au declarat intenţia de a economisi în 2012, faţă de peste 43% dintre bărbaţi, ceea ce încă reflectă un decalaj de venituri şi independenţă financiară. Cu toate acestea, în special pe segmentele afluente se poate observa o creştere a puterii financiare a femeilor din România, lucru reflectat mai ales în comportamentul de investiţie al acestora.
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este lider în România după valoarea activelor (peste 17 miliarde euro), după numărul de clienţi şi pe segmentele de economisire şi creditare. BCR oferă o gamă completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 48 de centre de afaceri dedicate companiilor şi 668 de unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori.
Rotiţele care urnesc decizia de aprobare a finanţării bancare
Cu ce mai poate impresiona banca un mic întreprinzător când criza îi macină profitul, îi subţiază valoarea activelor sau îi afectează partenerii de afaceri? Capital a aflat mecanismele care influenţează deciziile de finanţare
Octavian Adam, un întreprinzător care a încercat recent să obţină o linie de credit, se plânge de obstacolele de care s-a lovit încă de la primul contact cu băncile. „Din păcate, ca să iei în România un credit rapid și fără bătăi de cap, e necesar să cunoști persoane de decizie din bancă. Mai găsești câte un manager de clientelă sau de agenție care chiar vrea să facă treabă și care, la rândul lui, are relații bune cu un executiv din bancă, dar nu vă imaginați câte aprobări trebuie date pentru un credit nou. Există o problemă în mentalitatea managementului, care se răsfrânge asupra angajaților“, spune Adam.
În opinia sa, cât timp băncile nu vor face analize sectoriale de business, corelate cu cote de piață și evaluarea managementului, singura analiză va fi bazată de date de bilanț și balanță și va fi garantată imobiliar sau cu cash colateral. „De exemplu, am intenționat să iau o linie de credit, iar banca mi-a propus să o garantez cu cash colateral. Antreprenorul român este de trei-patru ori mai înclinat spre risc decât cel din țări civilizate, deoarece, pe lângă lupta cu competiția, desfășoară și o luptă cu băncile și sistemul“, arată Octavian Adam, amintind că marja cerută de bancă peste indicatorul de referință este 9%, nivel catalogat ca foarte mare de către antreprenori.
Un număr destul de mare de antreprenori se plânge că sistemul de scontare sau factoring este ca și dispărut din România, multe bănci refuzând să mai ofere aceste servicii bancare tuturor clienților, chiar dacă scontarea biletelor la ordin este unul dintre cele mai vechi servicii bancare. IMM-urile reproșează băncilor lipsa unor servicii bancare, costul ridicat al acestora, lipsa transparenței și, de multe ori, a coerenței ofițerului bancar cu care interacționează antreprenorul.
„Principala problemă este legată de predictibilitatea evoluției economiei, a consumului, în general. Practic, acest lucru se traduce în nevoia întreprinzătorilor români de a se adapta la schimbări - deseori, bruşte - de natura reducerii comenzilor din partea unor clienți, de nevoia de a găsi alte piețe, de nevoia de a-şi lărgi oferta sau chiar de a se specializa pe anumite produse sau servicii, din motive de eficiență sau profitabilitate. Sau, dacă vorbim de furnizori, de a fi pregătiți cu alternative în cazul unei eventuale declanşări a stării de insolvență sau a falimentului acestora“, spune Daniel Szekely, director Clienți IMM, Banca Transilvania.
Mizați pe o singură bancă
Mediul economic actual și evoluția economică din ultimii ani restrâng accesul la finanțare al unor companii și, în principal, al celor care înregistrează dezechilibre financiare majore sau dificultăți în gestionarea unor aspecte de ordin financiar. Cu toate acestea, Roxana Cosmescu, director executiv, Polul Comercial Reţea, la BRD-Groupe Société Générale, spune că „dincolo de statistica unor indicatori economico-financiari, ne dorim să păstrăm un dialog deschis cu clientela proprie, pentru a estima corect și din timp evoluțiile înregistrate de aceasta, inclusiv din punctul de vedere al necesarului de finanțare“. Per total, datorită condițiilor de piață, precum și faptului că unul din patru IMM-uri a generat un credit neperformant pentru bancă, cea mai mică marjă practicată de bănci nu poate coborî sub 7%.
În privința scontărilor și a factoringului, chiar dacă Banca Transilvania și BRD se laudă cu aceste produse, ele au riscuri foarte mari de neîncasare, pe care băncile le evită. Nici în cazul biletelor la ordin emise de mari companii situația nu e roz, deoarece băncile au impusă o limită maximă pe care se poate accepta scontarea sau factoringul, iar acele limite au fost de mult depășite.
Doar 15% dintre IMM-uri au credite
„Sunt şanse extrem de mici să acordăm un credit cuiva care lucrează, de exemplu, cu un singur client. Înainte de a analiza situaţia financiară a solicitantului de credit, ne uităm la câteva lucruri foarte importante. Calitatea managementului şi structura acţionariatului sunt esenţiale, de exemplu. Apoi, sectorul de piaţă în care firma activează contează și el. Istoricul firmei este esenţial. Nu contează atât profitul obţinut în ultimul an, cât modul în care afacerile au evoluat de-a lungul timpului“, spune Anca Bălaşu, şef departament produse corporate la Volksbank.
În ceea ce priveşte analiza performanţelor financiare ale solicitanţilor de finanţări, cifra de afaceri şi marja comercială sunt esenţiale. Nu neapărat şi profitul din ultimul an. Dacă firmele cu pierderi mai au oarecare şanse să obţină un credit, cu o cifră de afaceri în scădere abruptă găsesc uşi închise la bănci. Toate băncile vorbesc de o analiză sectorială a pieței pe care activează un IMM. Totuși, există sectoare care par perdante la prima vedere, de genul construcțiilor și industriilor anexe, nereuşind să atingă performanţele dinainte de 2008. Totuși, băncile au clienți chiar și din această zonă sau din altele chiar mai grav atinse de criză.
Bogdan Spuza, director de marketing la Unicredit, povestește cum o firmă care activează într-un sector economic aflat în declin poate să obțină totuși un rating foarte bun din partea băncii. „Profitabilitatea firmei, capitalizarea ei, gestiunea stocurilor, existența profitului operațional, înregistrarea tuturor încasărilor și renunțarea la finanțări pe termen scurt sunt o serie de aspecte care pot contracara liniștit o ramură economică în declin și pot genera chiar un scoring superior față de o ramură economică aflată pe val“.
Cu toate că există soluții, cifrele statistice arată destul de rău: din totalul IMM-urilor, doar 15% au primit finanțare, indiferent dacă cifra de afaceri a fost de sub un milion de euro sau de peste două-trei milioane de euro. În medie, sectorul IMM accesează lunar circa 35 de milioane de euro credite noi, cifră nesatisfăcătoare pentru finanțarea unei economii.
Training gratuit pentru antreprenori
Proiectul „Competențe manageriale“ va cuprinde 150 de sesiuni de training pentru care participarea este gratuită. Aproape 3.500 de întreprinzători vor beneficia de aceste cursuri, care vor fi organizate în 21 de oraşe, în perioada martie 2012 - ianuarie 2014. Startul va fi dat în 29 martie, în Bucureşti. Este organizat de Clubul Întreprinzătorului Român și este finanțat din fonduri europene. Informații suplimentare pot fi găsite și pe site-ul Băncii Transilvania. Tematica trainingurilor este adaptată pentru cei care coordonează companii - de la strategie și antreprenoriat la gestiune financiară și acces la finanțare.
După cum explică Tiberiu Moisă, director executiv clienți corporativi & IMM în cadrul Băncii Transilvania, obiectivele programului gratuit de training sunt îmbunătățirea activității pentru cel puțin 30% dintre antreprenorii participanți și dezvoltarea unui business total nou pe piaţă, diferit de cel inițial, pentru 5%. O nișă de afaceri de succes.
PRO SI CONTRA IMM
- Eligibilitate. Unul din 20 de IMM-uri îndeplinește condițiile de accesare a unui credit bancar nou, din cauza scăderii cifrei de afaceri cu care se corelează linia de credit și din cauza scăderii valorii de piață a garanțiilor.
- Soluții. Planuri de afaceri de minimum un an, menționând: analiza pieței în care activează, avantajele sale competitive, proiectele investiționale, control asupra termenelor de plată și al încasărilor. Să lucreze cu o singură bancă și să pornească de la credite mici, pentru a crea un istoric cu banca.
"Un plan de afaceri bun şi existenţa unui plan B de lucru pot fi un mare avantaj la accesarea finanțării" Anca Bălaşu, şef produse corporate Volksbank
"Problema IMM-urilor nu e finanțarea, ci găsirea unei nișe de piață care să asigure profit și o mai bună încasare a plăților" Bogdan Spuza, director marketing, Unicredit ȚiriacBank
Octavian Adam, un întreprinzător care a încercat recent să obţină o linie de credit, se plânge de obstacolele de care s-a lovit încă de la primul contact cu băncile. „Din păcate, ca să iei în România un credit rapid și fără bătăi de cap, e necesar să cunoști persoane de decizie din bancă. Mai găsești câte un manager de clientelă sau de agenție care chiar vrea să facă treabă și care, la rândul lui, are relații bune cu un executiv din bancă, dar nu vă imaginați câte aprobări trebuie date pentru un credit nou. Există o problemă în mentalitatea managementului, care se răsfrânge asupra angajaților“, spune Adam.
În opinia sa, cât timp băncile nu vor face analize sectoriale de business, corelate cu cote de piață și evaluarea managementului, singura analiză va fi bazată de date de bilanț și balanță și va fi garantată imobiliar sau cu cash colateral. „De exemplu, am intenționat să iau o linie de credit, iar banca mi-a propus să o garantez cu cash colateral. Antreprenorul român este de trei-patru ori mai înclinat spre risc decât cel din țări civilizate, deoarece, pe lângă lupta cu competiția, desfășoară și o luptă cu băncile și sistemul“, arată Octavian Adam, amintind că marja cerută de bancă peste indicatorul de referință este 9%, nivel catalogat ca foarte mare de către antreprenori.
Un număr destul de mare de antreprenori se plânge că sistemul de scontare sau factoring este ca și dispărut din România, multe bănci refuzând să mai ofere aceste servicii bancare tuturor clienților, chiar dacă scontarea biletelor la ordin este unul dintre cele mai vechi servicii bancare. IMM-urile reproșează băncilor lipsa unor servicii bancare, costul ridicat al acestora, lipsa transparenței și, de multe ori, a coerenței ofițerului bancar cu care interacționează antreprenorul.
„Principala problemă este legată de predictibilitatea evoluției economiei, a consumului, în general. Practic, acest lucru se traduce în nevoia întreprinzătorilor români de a se adapta la schimbări - deseori, bruşte - de natura reducerii comenzilor din partea unor clienți, de nevoia de a găsi alte piețe, de nevoia de a-şi lărgi oferta sau chiar de a se specializa pe anumite produse sau servicii, din motive de eficiență sau profitabilitate. Sau, dacă vorbim de furnizori, de a fi pregătiți cu alternative în cazul unei eventuale declanşări a stării de insolvență sau a falimentului acestora“, spune Daniel Szekely, director Clienți IMM, Banca Transilvania.
Mizați pe o singură bancă
Mediul economic actual și evoluția economică din ultimii ani restrâng accesul la finanțare al unor companii și, în principal, al celor care înregistrează dezechilibre financiare majore sau dificultăți în gestionarea unor aspecte de ordin financiar. Cu toate acestea, Roxana Cosmescu, director executiv, Polul Comercial Reţea, la BRD-Groupe Société Générale, spune că „dincolo de statistica unor indicatori economico-financiari, ne dorim să păstrăm un dialog deschis cu clientela proprie, pentru a estima corect și din timp evoluțiile înregistrate de aceasta, inclusiv din punctul de vedere al necesarului de finanțare“. Per total, datorită condițiilor de piață, precum și faptului că unul din patru IMM-uri a generat un credit neperformant pentru bancă, cea mai mică marjă practicată de bănci nu poate coborî sub 7%.
În privința scontărilor și a factoringului, chiar dacă Banca Transilvania și BRD se laudă cu aceste produse, ele au riscuri foarte mari de neîncasare, pe care băncile le evită. Nici în cazul biletelor la ordin emise de mari companii situația nu e roz, deoarece băncile au impusă o limită maximă pe care se poate accepta scontarea sau factoringul, iar acele limite au fost de mult depășite.
Doar 15% dintre IMM-uri au credite
„Sunt şanse extrem de mici să acordăm un credit cuiva care lucrează, de exemplu, cu un singur client. Înainte de a analiza situaţia financiară a solicitantului de credit, ne uităm la câteva lucruri foarte importante. Calitatea managementului şi structura acţionariatului sunt esenţiale, de exemplu. Apoi, sectorul de piaţă în care firma activează contează și el. Istoricul firmei este esenţial. Nu contează atât profitul obţinut în ultimul an, cât modul în care afacerile au evoluat de-a lungul timpului“, spune Anca Bălaşu, şef departament produse corporate la Volksbank.
În ceea ce priveşte analiza performanţelor financiare ale solicitanţilor de finanţări, cifra de afaceri şi marja comercială sunt esenţiale. Nu neapărat şi profitul din ultimul an. Dacă firmele cu pierderi mai au oarecare şanse să obţină un credit, cu o cifră de afaceri în scădere abruptă găsesc uşi închise la bănci. Toate băncile vorbesc de o analiză sectorială a pieței pe care activează un IMM. Totuși, există sectoare care par perdante la prima vedere, de genul construcțiilor și industriilor anexe, nereuşind să atingă performanţele dinainte de 2008. Totuși, băncile au clienți chiar și din această zonă sau din altele chiar mai grav atinse de criză.
Bogdan Spuza, director de marketing la Unicredit, povestește cum o firmă care activează într-un sector economic aflat în declin poate să obțină totuși un rating foarte bun din partea băncii. „Profitabilitatea firmei, capitalizarea ei, gestiunea stocurilor, existența profitului operațional, înregistrarea tuturor încasărilor și renunțarea la finanțări pe termen scurt sunt o serie de aspecte care pot contracara liniștit o ramură economică în declin și pot genera chiar un scoring superior față de o ramură economică aflată pe val“.
Cu toate că există soluții, cifrele statistice arată destul de rău: din totalul IMM-urilor, doar 15% au primit finanțare, indiferent dacă cifra de afaceri a fost de sub un milion de euro sau de peste două-trei milioane de euro. În medie, sectorul IMM accesează lunar circa 35 de milioane de euro credite noi, cifră nesatisfăcătoare pentru finanțarea unei economii.
Training gratuit pentru antreprenori
Proiectul „Competențe manageriale“ va cuprinde 150 de sesiuni de training pentru care participarea este gratuită. Aproape 3.500 de întreprinzători vor beneficia de aceste cursuri, care vor fi organizate în 21 de oraşe, în perioada martie 2012 - ianuarie 2014. Startul va fi dat în 29 martie, în Bucureşti. Este organizat de Clubul Întreprinzătorului Român și este finanțat din fonduri europene. Informații suplimentare pot fi găsite și pe site-ul Băncii Transilvania. Tematica trainingurilor este adaptată pentru cei care coordonează companii - de la strategie și antreprenoriat la gestiune financiară și acces la finanțare.
După cum explică Tiberiu Moisă, director executiv clienți corporativi & IMM în cadrul Băncii Transilvania, obiectivele programului gratuit de training sunt îmbunătățirea activității pentru cel puțin 30% dintre antreprenorii participanți și dezvoltarea unui business total nou pe piaţă, diferit de cel inițial, pentru 5%. O nișă de afaceri de succes.
PRO SI CONTRA IMM
- Eligibilitate. Unul din 20 de IMM-uri îndeplinește condițiile de accesare a unui credit bancar nou, din cauza scăderii cifrei de afaceri cu care se corelează linia de credit și din cauza scăderii valorii de piață a garanțiilor.
- Soluții. Planuri de afaceri de minimum un an, menționând: analiza pieței în care activează, avantajele sale competitive, proiectele investiționale, control asupra termenelor de plată și al încasărilor. Să lucreze cu o singură bancă și să pornească de la credite mici, pentru a crea un istoric cu banca.
"Un plan de afaceri bun şi existenţa unui plan B de lucru pot fi un mare avantaj la accesarea finanțării" Anca Bălaşu, şef produse corporate Volksbank
"Problema IMM-urilor nu e finanțarea, ci găsirea unei nișe de piață care să asigure profit și o mai bună încasare a plăților" Bogdan Spuza, director marketing, Unicredit ȚiriacBank
Femeile antreprenor își pot garanta creditele chiar și cu bijuterii din aur
Peste 35% dintre IMM-urile din România sunt deținute de femei, spune Ramona Ivan, director executiv Direcția Instituții Financiare BCR. Potențialul acestei piețe este ridicat, motiv pentru care băncile se gândesc la produse dedicate femeilor antreprenor.
"Își gestionează foarte bine afacerile și resursele, sunt mai prudente și mai exacte în plata rateleor decât bărbații", declară Ramona Ivan, precizând că la nivelul Uniunii Europene 31%-38% dintre IMM-uri sunt deținute de femei, iar 11% din portofoliul de clienți antreprenori ai BCR sunt femei.
În aceeași ordine de idei, specialiștii BCR constată că în perioada de criză, business-urile conduse de femei au avut o creștere cuprinsă între 12% și 15%.
"Trebuie de aceea să găsim soluții personalizate perntru acest segment. Nu putem da credite cu dobândă mai mică sau cu forme de garantare mai relaxate, pentru că ar fi discriminatoriu pentru bărbați. Dar putem cerceta. În Nigeria de exemplu, bancherii specializați în microcreditare au remarcat că femeile de acolo dețin foarte mult aur și chiar își iubesc aurul. Și au scos microcredite pentru start up-uri care pot fi garantate cu aur, chiar și sub formă de bijuterii”, a concluzionat Ramona Ivan.
"Își gestionează foarte bine afacerile și resursele, sunt mai prudente și mai exacte în plata rateleor decât bărbații", declară Ramona Ivan, precizând că la nivelul Uniunii Europene 31%-38% dintre IMM-uri sunt deținute de femei, iar 11% din portofoliul de clienți antreprenori ai BCR sunt femei.
În aceeași ordine de idei, specialiștii BCR constată că în perioada de criză, business-urile conduse de femei au avut o creștere cuprinsă între 12% și 15%.
"Trebuie de aceea să găsim soluții personalizate perntru acest segment. Nu putem da credite cu dobândă mai mică sau cu forme de garantare mai relaxate, pentru că ar fi discriminatoriu pentru bărbați. Dar putem cerceta. În Nigeria de exemplu, bancherii specializați în microcreditare au remarcat că femeile de acolo dețin foarte mult aur și chiar își iubesc aurul. Și au scos microcredite pentru start up-uri care pot fi garantate cu aur, chiar și sub formă de bijuterii”, a concluzionat Ramona Ivan.
Care sunt băncile care vor ierta datoria Greciei
UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, a decis să participe la iniţiativa de reducere a datoriei Greciei cu 100 miliarde de euro, a declarat marţi un purtător de cuvânt al UniCredit, transmite Bloomberg.
De asemenea, grupul italian de asigurări Assicurazioni Generali SpA precum şi grupul bancar francez Societe Generale SA au anunţat şi ele că vor să participe la schimbul de obligaţiuni greceşti.
La finele lunii septembrie 2011 Generali avea un portofoliu de obligaţiuni greceşti în valoare de 2,95 miliarde de euro, în timp ce UniCredit avea un portofoliu de obligaţiuni greceşti în valoare de 540 milioane de euro. De asemenea, la finele anului trecut Societe Generale avea un portofoliu de obligaţiuni greceşti în valoare de 1,06 miliarde de euro.
Separat, toate cele şase mari bănci din Grecia (National Bank, Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank, ATE Bank şi Postbank) au fost de acord să participe la schimbul de obligaţiuni. De asemenea, grupul bancar olandez Rabobank şi banca portugheză BPI SA au confirmat şi ele că au de gând să participe la acest acord.
Creditorii privaţi ai Greciei (bănci şi fonduri de investiţii) au termen până la 8 martie să semneze acordul negociat între Grecia şi Institutul Internaţional de Finanţe. Potrivit acordului convenit luna trecută, creditorii privaţi au acceptat reducerea cu 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%. Pierderile reale care vor fi înregistrate în conturile creditorilor privaţi vor fi mai mari de 70%.
Reuşita operaţiunii de ştergere parţială a datoriilor Greciei depinde de răspunsul concret al băncilor, companiilor de asigurări şi fondurilor de investiţii la oferta propusă.
Guvernul grec, care a fixat la 75% pragul de acceptare necesar pentru a demara tranzacţia, a subliniat că va utiliza clauze colective pentru a forţa deţinătorii de bonduri greceşti să accepte schimbul dacă va primi un sprijin suficient din partea investitorilor.
De asemenea, grupul italian de asigurări Assicurazioni Generali SpA precum şi grupul bancar francez Societe Generale SA au anunţat şi ele că vor să participe la schimbul de obligaţiuni greceşti.
La finele lunii septembrie 2011 Generali avea un portofoliu de obligaţiuni greceşti în valoare de 2,95 miliarde de euro, în timp ce UniCredit avea un portofoliu de obligaţiuni greceşti în valoare de 540 milioane de euro. De asemenea, la finele anului trecut Societe Generale avea un portofoliu de obligaţiuni greceşti în valoare de 1,06 miliarde de euro.
Separat, toate cele şase mari bănci din Grecia (National Bank, Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank, ATE Bank şi Postbank) au fost de acord să participe la schimbul de obligaţiuni. De asemenea, grupul bancar olandez Rabobank şi banca portugheză BPI SA au confirmat şi ele că au de gând să participe la acest acord.
Creditorii privaţi ai Greciei (bănci şi fonduri de investiţii) au termen până la 8 martie să semneze acordul negociat între Grecia şi Institutul Internaţional de Finanţe. Potrivit acordului convenit luna trecută, creditorii privaţi au acceptat reducerea cu 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%. Pierderile reale care vor fi înregistrate în conturile creditorilor privaţi vor fi mai mari de 70%.
Reuşita operaţiunii de ştergere parţială a datoriilor Greciei depinde de răspunsul concret al băncilor, companiilor de asigurări şi fondurilor de investiţii la oferta propusă.
Guvernul grec, care a fixat la 75% pragul de acceptare necesar pentru a demara tranzacţia, a subliniat că va utiliza clauze colective pentru a forţa deţinătorii de bonduri greceşti să accepte schimbul dacă va primi un sprijin suficient din partea investitorilor.
7 mar. 2012
Marţea neagră la burse: 20 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii au pierdut 11 miliarde de dolari
Scăderea burselor înregistrată marţi, pe fondul datelor macroeconomice slabe din Europa şi al îndoielilor legate de succesul restructurării datoriei Greciei, i-a lovit puternic pe bogaţii lumii. Astfel, numai într-o singură zi, 20 dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei au înregistrat o scădere a activelor lor de 11,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Averea miliardarului american Warren Buffett a scăzut cu 407,3 milioane de dolari, ajungând la 43,9 miliarde de dolari.
Patrimoniul liderului mondial din industria siderurgică ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, s-a diminuat cu 918 de milioane de dolari, adică 4%, ajungând la 22,3 miliarde de dolari. Ca urmare a acestei dinamici negative, Mittal a căzut marţi din topul celor 20 cei mai bogaţi oameni ai lumii, situându-se pe poziţia 21, conform unui clasament Bloomberg.
Doi magnaţi europeni, retailerii Bernard Arnault, proprietarul LVMH Moët Hennessy • Louis Vuitton S.A, şi Amancio Ortega, deţinătorul Inditex SA au pierdut împreună 1,2 miliarde de dolari.
Fondatorul Microsoft, Bill Gates, a pierdut pe fondul declinului de marţi al pieţelor 805,4 milioane de dolari, astfel încât averea sa a ajuns la 61,3 miliarde de dolari.
În fine, averea fondatorilor Google Inc. Sergey Brin şi Larry Page s-a redus cu 560 milioane de dolari, după ce preţul acţiunilor Google a înregistrat o scădere de 1,5%.
Indicii bursieri din SUA au înregistrat marţi pierderi între 1,3-1,5%, în timp ce scăderea burselor europene a fost şi mai substanţială, între 1,8-3,6%. O astfel de dinamică negativă se explică prin apropierea zilei de 8 martie, termenul limită de depunere a cererilor de către creditorii privaţi pentru participarea la programul voluntar de ştergere a datoriei Greciei. În cazul în care se vor înregistra mai puţini participanţi decât cei 75% dintre deţinătorii de obligaţiuni ale ţării, Grecia s-ar putea confrunta cu un faliment necontrolat, care, potrivit experţilor Institutului Internaţionale de Finanţe (IIF), ar putea să producă pierderi zonei euro în valoare de 1 trilion de euro.
Averea miliardarului american Warren Buffett a scăzut cu 407,3 milioane de dolari, ajungând la 43,9 miliarde de dolari.
Patrimoniul liderului mondial din industria siderurgică ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, s-a diminuat cu 918 de milioane de dolari, adică 4%, ajungând la 22,3 miliarde de dolari. Ca urmare a acestei dinamici negative, Mittal a căzut marţi din topul celor 20 cei mai bogaţi oameni ai lumii, situându-se pe poziţia 21, conform unui clasament Bloomberg.
Doi magnaţi europeni, retailerii Bernard Arnault, proprietarul LVMH Moët Hennessy • Louis Vuitton S.A, şi Amancio Ortega, deţinătorul Inditex SA au pierdut împreună 1,2 miliarde de dolari.
Fondatorul Microsoft, Bill Gates, a pierdut pe fondul declinului de marţi al pieţelor 805,4 milioane de dolari, astfel încât averea sa a ajuns la 61,3 miliarde de dolari.
În fine, averea fondatorilor Google Inc. Sergey Brin şi Larry Page s-a redus cu 560 milioane de dolari, după ce preţul acţiunilor Google a înregistrat o scădere de 1,5%.
Indicii bursieri din SUA au înregistrat marţi pierderi între 1,3-1,5%, în timp ce scăderea burselor europene a fost şi mai substanţială, între 1,8-3,6%. O astfel de dinamică negativă se explică prin apropierea zilei de 8 martie, termenul limită de depunere a cererilor de către creditorii privaţi pentru participarea la programul voluntar de ştergere a datoriei Greciei. În cazul în care se vor înregistra mai puţini participanţi decât cei 75% dintre deţinătorii de obligaţiuni ale ţării, Grecia s-ar putea confrunta cu un faliment necontrolat, care, potrivit experţilor Institutului Internaţionale de Finanţe (IIF), ar putea să producă pierderi zonei euro în valoare de 1 trilion de euro.
Lehman Brothers a ieșit din faliment
Lehman Brothers Holdings a anunţat marţi că a ieşit, după 1.268 de zile, de sub protecţia capitolului 11 al Legii falimentului şi va începe în 17 aprilie rambursarea datoriilor către creditori, transmite AFP.
Prăbuşirea spectaculoasă a băncii de investiţii Lehman Brothers în septembrie 2008 a destabilizat profund sistemul financiar mondial şi a reprezentat cel mai mare faliment din istoria SUA.
'Suntem mândri să anunţăm ieşirea Lehman de sub protecţia capitolului 11 şi intrarea în stadiul final al acestui proces - rambursările către creditori', a declarat John Suckow, preşedintele Lehman. Acesta a adăugat: 'Obiectivul nostru rămâne cel de a oferi creditorilor cele mai bune rezultate posibile, prin continuarea plasării strategice a activelor pentru a produce valori solide, de a căuta să rezolve cererile şi alte probleme aflate în litigiu şi de a gestiona cheltuielile conform cu procesul de dispunere a activelor'.
Noua conducere a Lehman Brothers Holdings va gestiona 'lichidarea completă' a activelor instituţiei. Tribunalului pentru falimente din Manhattan a aprobat în decembrie planul privind ieşirea Lehman de sub protecţia capitolului 11 al Legii falimentului şi începerea rambursării datoriilor către creditori, care au depus cereri pentru aproximativ 300 miliarde de dolari.
Lehman Brothers a depus cererea de intrarea sub protecţia legii falimentului pe data de 15 septembrie 2008, când avea active de 639 miliarde de dolari. Falimentul Lehman Brothers a fost de şase ori mai mare decât al oricărei alte companii americane şi a fost considerat catalizatorul care a declanşat criza financiară globală.
Prăbuşirea spectaculoasă a băncii de investiţii Lehman Brothers în septembrie 2008 a destabilizat profund sistemul financiar mondial şi a reprezentat cel mai mare faliment din istoria SUA.
'Suntem mândri să anunţăm ieşirea Lehman de sub protecţia capitolului 11 şi intrarea în stadiul final al acestui proces - rambursările către creditori', a declarat John Suckow, preşedintele Lehman. Acesta a adăugat: 'Obiectivul nostru rămâne cel de a oferi creditorilor cele mai bune rezultate posibile, prin continuarea plasării strategice a activelor pentru a produce valori solide, de a căuta să rezolve cererile şi alte probleme aflate în litigiu şi de a gestiona cheltuielile conform cu procesul de dispunere a activelor'.
Noua conducere a Lehman Brothers Holdings va gestiona 'lichidarea completă' a activelor instituţiei. Tribunalului pentru falimente din Manhattan a aprobat în decembrie planul privind ieşirea Lehman de sub protecţia capitolului 11 al Legii falimentului şi începerea rambursării datoriilor către creditori, care au depus cereri pentru aproximativ 300 miliarde de dolari.
Lehman Brothers a depus cererea de intrarea sub protecţia legii falimentului pe data de 15 septembrie 2008, când avea active de 639 miliarde de dolari. Falimentul Lehman Brothers a fost de şase ori mai mare decât al oricărei alte companii americane şi a fost considerat catalizatorul care a declanşat criza financiară globală.
Reducerea taxării pe forța de muncă ar duce la creșterea consumului
Consiliul European a recomandat ca statele membre sa identifice soluții pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea taxelor aplicate forței de muncă. Comisia și Consiliul European sunt solicitate să dezvolte rapid măsuri concrete care vor fi prezentate în raportul din luna iunie, se mai arată în documentul care prezintă concluziile Consiliului European care a avut loc în perioada 1-2 martie.
O măsura așteptată
Reducerea taxării forței de muncă se înscrie într-o tematică mai vastă și intens discutată în ultimii ani în România, cea a relaxării fiscalității în general.
Recesiunea care pare să nu se mai sfârșească, o creștere economică timidă, precum și retragerea intens mediatizată a unor investitori (vezi cazul Nokia/Jucu) sunt tot atâtea motive pentru care reducerea taxării forței de muncă reprezintă o măsură mult așteptată, se arată într-o analiză realizată de Alexandru Rada, Avocat Asociat – Rada&Asociații.
În timp ce unele efecte pe care o asemenea măsură le-ar genera au fost intens dezbătute atât în media de specialitate cât și în mediul de afaceri (ne referim în special la reducerea muncii la negru, fapt ce ar avea ca efect imediat crețterea nivelului de colectare din contribuții salariale sau la creșterea atractivității economiei naționale pentru investitori), insistăm asupra unui alt efect pe care această măsura l-ar genera, respectiv creșterea venitului discreționar la nivel național.
Astfel, în condițiile unei piețe a muncii în care cererea de forță de muncă excede ofertei de muncă, angajatorii vor tinde să treacă beneficiul în contul angajatului în încercarea de a fideliza forța de muncă. Pentru industriile în care oferta de forța de muncă este excedentara, beneficiul suplimentar ar fi transferat, prin profit și apoi dividende, către acționari (și, parțial, înapoi la stat).
În primul caz beneficiază industria bunurilor de consum discreționare (ex. TV, mașini de spălat, etc.), serviciile prestate populației (ex. turism, îngrijire personală, activități artistice) și, într-o măsura mai mică, piața de capital și sistemul bancar (prin economisire). În al doilea caz, acționarii pot reinvesti profitul tot în firmă sau pot să își utilizeze banii suplimentari în scopuri personale. Și într-un caz și în celălalt consecință unei astfel de măsuri ar fi creșterea consumului, se mai arată în analiza casei de avocatură.
O măsură care mai trebuie așteptată
Măsurile de recomandare ale Comisiei Europene, așa cum este cazul celei de față, pot fi adoptate sau nu de către statele membre, în funcție de necesitățile imediate și de politica fiscală a acestora. Chiar dacă la acest moment sunt semnale incipiente cu privire la aplicarea recomandării de către România (declarația recentă a premierului Ungureanu), reducerea taxării forței de muncă rămâne o necesitate reală pentru economia națională.
O măsura așteptată
Reducerea taxării forței de muncă se înscrie într-o tematică mai vastă și intens discutată în ultimii ani în România, cea a relaxării fiscalității în general.
Recesiunea care pare să nu se mai sfârșească, o creștere economică timidă, precum și retragerea intens mediatizată a unor investitori (vezi cazul Nokia/Jucu) sunt tot atâtea motive pentru care reducerea taxării forței de muncă reprezintă o măsură mult așteptată, se arată într-o analiză realizată de Alexandru Rada, Avocat Asociat – Rada&Asociații.
În timp ce unele efecte pe care o asemenea măsură le-ar genera au fost intens dezbătute atât în media de specialitate cât și în mediul de afaceri (ne referim în special la reducerea muncii la negru, fapt ce ar avea ca efect imediat crețterea nivelului de colectare din contribuții salariale sau la creșterea atractivității economiei naționale pentru investitori), insistăm asupra unui alt efect pe care această măsura l-ar genera, respectiv creșterea venitului discreționar la nivel național.
Astfel, în condițiile unei piețe a muncii în care cererea de forță de muncă excede ofertei de muncă, angajatorii vor tinde să treacă beneficiul în contul angajatului în încercarea de a fideliza forța de muncă. Pentru industriile în care oferta de forța de muncă este excedentara, beneficiul suplimentar ar fi transferat, prin profit și apoi dividende, către acționari (și, parțial, înapoi la stat).
În primul caz beneficiază industria bunurilor de consum discreționare (ex. TV, mașini de spălat, etc.), serviciile prestate populației (ex. turism, îngrijire personală, activități artistice) și, într-o măsura mai mică, piața de capital și sistemul bancar (prin economisire). În al doilea caz, acționarii pot reinvesti profitul tot în firmă sau pot să își utilizeze banii suplimentari în scopuri personale. Și într-un caz și în celălalt consecință unei astfel de măsuri ar fi creșterea consumului, se mai arată în analiza casei de avocatură.
O măsură care mai trebuie așteptată
Măsurile de recomandare ale Comisiei Europene, așa cum este cazul celei de față, pot fi adoptate sau nu de către statele membre, în funcție de necesitățile imediate și de politica fiscală a acestora. Chiar dacă la acest moment sunt semnale incipiente cu privire la aplicarea recomandării de către România (declarația recentă a premierului Ungureanu), reducerea taxării forței de muncă rămâne o necesitate reală pentru economia națională.
Clienţii BCR au obţinut prima victorie colectivă împotriva băncii
O parte a comisioanelor de administrare şi gestiune a creditelor de nevoi personale au fost considerate abuzive de către instanţă care a respins totuşi reclamaţiile clienţilor privind modalitatea de calcul a dobânzilor. Banca este obligată să achite cheltuieli de judecată de 70.000 de lei
O parte a clienţilor BCR care au decis să acţioneze în instanţă banca nemulţumiţi fiind de modalitatea de calcul a dobânzii şi a comisioanelor au motive de bucurie.
Aceştia, au obţinut o decizie prin care instanţa catergoriseşte ca abuzive comisioanele de administrare şi cele de monitorizare a riscului în cazul creditelor de nevoi personale.
“Tribunalul Bucureşti ne-a admis în parte acţiunea formulată de Grupul de clienţi BCR (denumit de noi G1). Comisionul de administrare şi cel de monitorizare a riscului (acesta din urmă este prezent doar în contractele de nevoi personale) au fost declarate abuzive. Clauzele care le reglementau au fost declarate nule, banca fiind obligată să le înlăture din contract şi urmând a emite un nou grafic de rambursare din care să fie eliminate aceste comisioane. Banca a fost obligată să restituie toate sumele încasate cu acest titlu, de la semnarea contractului până la momentul executării hotărârii. În fine, banca a fost obligată să ne achite cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces (70.000 RON).”, spune Gheorghe Piperea, avocatul clienţilor nemulţumiţi.
Acesta reprezintă în procese colective mai multe grupuri de clienţi nu doar de la BCR ci şi de la Volksbank sau RBS.
BCR vrea comunicare nu procese
La solicitarea capital.ro, BCR a emis şi o poziţie oficială în ceea ce priveşte decizia de astăzi.
“BCR a ales cu bună știință să restructureze creditele și să ajute peste 20.000 de clienți împreună cu familiile lor să depășească dificultățile financiare din ultima perioadă. Bancă a dorit întotdeauna să își sprijine clienții alegând calea dialogului și nedorind să se judece cu aceștia. De altfel, în speță citată, grupul de 192 de clienți deși reprezintă proporțional un segment foarte restrânsă, ar fi putut beneficia de foarte multă vreme de o soluție foarte avantajoasă de refinanțare, pe care, din motive neclare, au respins-o; suntem în continuare deschiși la o soluție amiabila despre care credem că, în primul rând, este în interesul financiar al acestora iar, în al doilea rând, îi ferește de timp pierdut și de cheltuieli cu avocații.”, arată Ionuţ Stanimir, şeful comunicării externe a băncii.Banca anunţă că va face recurs la Curtea de Apel.
Dobânzile sunt în regulă
Cei de la BCR ţin să sublinieze şi că instanţa a respins cererile clienţilor în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a dobânzii. “Remarcăm faptul că decizia instanței confirmă mai presus de orice legitimitatea clauzelor de calcul al dobânzilor. Totodată, reiterăm faptul că înțelegem greutăţile prin care trec clienții în această perioadă dificilă și încercăm să găsim soluții în limitele legale/financiare. Așa cum niciun agent economic nu poate vinde un produs sub costurile sale de producție, bancă calculează dobândă unui credit astfel încât să poată acoperi costurile sale de finanțare și să își poată îndeplini rolul sau simplu, dar fundamental, de finanțator al economiei.”, continuă Stanimir.
BCR este una dintre puţinele bănci din România care a ales să includă în contractele de credit o dobândă variabilă calculată în funcţie de un indice intern( afişat periodic de către bancă însă calculat într-un mod mai puţin transparent pentru client).
Cum o lege apărută în 2010 interzice băncilor să utilizeze formule de calcul a dobânzii variabile altele decât cele formate din indicii EURIBOR sau ROBOR plus o marjă fixă, clienţii susţin înlocuirea dobânzii interne cu indicii de referinţă. Aceştia au luat însă creditele înainte de apariţia legii şi, în plus, au avut şi posibilitatea de a alege un credit cu dobândă variabilă în funcţie de indicii ROBOR sau EURIBOR. La acel moment însă aceste credite erau mai scumpe decât cele legate de dobânda internă a băncii. Modificare formulei de calcul ar conduce la o reducere substanţială a dobânzilor.
O parte a clienţilor BCR care au decis să acţioneze în instanţă banca nemulţumiţi fiind de modalitatea de calcul a dobânzii şi a comisioanelor au motive de bucurie.
Aceştia, au obţinut o decizie prin care instanţa catergoriseşte ca abuzive comisioanele de administrare şi cele de monitorizare a riscului în cazul creditelor de nevoi personale.
“Tribunalul Bucureşti ne-a admis în parte acţiunea formulată de Grupul de clienţi BCR (denumit de noi G1). Comisionul de administrare şi cel de monitorizare a riscului (acesta din urmă este prezent doar în contractele de nevoi personale) au fost declarate abuzive. Clauzele care le reglementau au fost declarate nule, banca fiind obligată să le înlăture din contract şi urmând a emite un nou grafic de rambursare din care să fie eliminate aceste comisioane. Banca a fost obligată să restituie toate sumele încasate cu acest titlu, de la semnarea contractului până la momentul executării hotărârii. În fine, banca a fost obligată să ne achite cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces (70.000 RON).”, spune Gheorghe Piperea, avocatul clienţilor nemulţumiţi.
Acesta reprezintă în procese colective mai multe grupuri de clienţi nu doar de la BCR ci şi de la Volksbank sau RBS.
BCR vrea comunicare nu procese
La solicitarea capital.ro, BCR a emis şi o poziţie oficială în ceea ce priveşte decizia de astăzi.
“BCR a ales cu bună știință să restructureze creditele și să ajute peste 20.000 de clienți împreună cu familiile lor să depășească dificultățile financiare din ultima perioadă. Bancă a dorit întotdeauna să își sprijine clienții alegând calea dialogului și nedorind să se judece cu aceștia. De altfel, în speță citată, grupul de 192 de clienți deși reprezintă proporțional un segment foarte restrânsă, ar fi putut beneficia de foarte multă vreme de o soluție foarte avantajoasă de refinanțare, pe care, din motive neclare, au respins-o; suntem în continuare deschiși la o soluție amiabila despre care credem că, în primul rând, este în interesul financiar al acestora iar, în al doilea rând, îi ferește de timp pierdut și de cheltuieli cu avocații.”, arată Ionuţ Stanimir, şeful comunicării externe a băncii.Banca anunţă că va face recurs la Curtea de Apel.
Dobânzile sunt în regulă
Cei de la BCR ţin să sublinieze şi că instanţa a respins cererile clienţilor în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a dobânzii. “Remarcăm faptul că decizia instanței confirmă mai presus de orice legitimitatea clauzelor de calcul al dobânzilor. Totodată, reiterăm faptul că înțelegem greutăţile prin care trec clienții în această perioadă dificilă și încercăm să găsim soluții în limitele legale/financiare. Așa cum niciun agent economic nu poate vinde un produs sub costurile sale de producție, bancă calculează dobândă unui credit astfel încât să poată acoperi costurile sale de finanțare și să își poată îndeplini rolul sau simplu, dar fundamental, de finanțator al economiei.”, continuă Stanimir.
BCR este una dintre puţinele bănci din România care a ales să includă în contractele de credit o dobândă variabilă calculată în funcţie de un indice intern( afişat periodic de către bancă însă calculat într-un mod mai puţin transparent pentru client).
Cum o lege apărută în 2010 interzice băncilor să utilizeze formule de calcul a dobânzii variabile altele decât cele formate din indicii EURIBOR sau ROBOR plus o marjă fixă, clienţii susţin înlocuirea dobânzii interne cu indicii de referinţă. Aceştia au luat însă creditele înainte de apariţia legii şi, în plus, au avut şi posibilitatea de a alege un credit cu dobândă variabilă în funcţie de indicii ROBOR sau EURIBOR. La acel moment însă aceste credite erau mai scumpe decât cele legate de dobânda internă a băncii. Modificare formulei de calcul ar conduce la o reducere substanţială a dobânzilor.
Citigroup, desemnat intermediar exclusiv pentru tranzacţiile Fondului Proprietatea
Citigroup Global Markets Limited a fost desemnat intermediarul exclusiv pentru facilitarea tranzacţiilor care implică interesele Fondului Proprietatea în vânzarea, transferul sau altă formă de înstrăinare a unor companii nelistate de distribuţie şi furnizare de electricitate şi gaze naturale, a anunţat marţi Franklin Templeton Investment Management Limited UK - Sucursala Bucureşti, administrator unic al Fondului Proprietatea.
Fondul Proprietatea deţine acţiuni între 12 şi 24% la 13 companii nelistate, din categoria celor menţionate, valoarea totală a acestor acţiuni fiind de 527,6 milioane de euro sau aproximativ 15% din Valoarea Actualizată Netă (VAN), conform celei mai recente VAN a Fondului Proprietatea, calculată la 31 ianuarie 2012. Pentru calculul în euro a fost folosită rata oficială de schimb la 31 ianuarie 2012.
'Mandatul pe care l-am oferit Citigroup este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului Proprietatea. Prin această măsură, sperăm să creăm plus valoare pentru acţionarii noştri. Credem că reţeaua de contacte pe care Citigroup o are în industrie şi experienţa în consultanţă pentru asemenea tip de tranzacţii ne vor ajuta să ne asigurăm că, în cazul în care vor avea loc tranzacţii, acestea vor fi încheiate în cei mai buni termeni posibili pentru Fond', a declarat Greg Konieczny, Manager de Fond al Fondului Proprietatea.
Franklin Templeton Investment Management Limited UK - Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Manager de Investiţii al S.C. Fondul Proprietatea S.A. ('Fondul'), a anunţat că desemnarea Citigroup Global Markets Limited ca intermediar exclusiv pentru facilitarea uneia sau mai multor posibile tranzacţii care implică interesele Fondului Proprietatea a fost făcută în urma unui proces de selecţie iniţiat în noiembrie 2011.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis, iar obiectivul său investiţional este aprecierea pe termen lung a capitalului prin investiţii în principal în acţiuni româneşti.
Franklin Templeton şi-a stabilit un birou în Bucureşti în mai 2010, cu o echipă de 27 de angajaţi, incluzând 6 specialişti locali în investiţii sprijiniţi de cei 40 de manageri de portofolii şi analişti din cadrul echipei lărgite a Templeton Emerging Markets.
Franklin Templeton Investment Management Limited este o filială a Franklin Resources Inc, o organizaţie globală de management al investiţiilor ce operează sub denumirea Franklin Templeton Investments. Franklin Templeton Investments furnizează soluţii globale şi locale de management al investiţiilor administrate de echipele de investiţii ale Franklin, Templeton, Mutual Series, Fiduciary Trust, Darby şi Bissett.
Compania are mai mult de 60 de ani de experienţă în investiţii şi administrează active în valoare de peste 704 miliarde dolari, conform datelor disponibile la data de 31 ianuarie 2011.
Fondul Proprietatea deţine acţiuni între 12 şi 24% la 13 companii nelistate, din categoria celor menţionate, valoarea totală a acestor acţiuni fiind de 527,6 milioane de euro sau aproximativ 15% din Valoarea Actualizată Netă (VAN), conform celei mai recente VAN a Fondului Proprietatea, calculată la 31 ianuarie 2012. Pentru calculul în euro a fost folosită rata oficială de schimb la 31 ianuarie 2012.
'Mandatul pe care l-am oferit Citigroup este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului Proprietatea. Prin această măsură, sperăm să creăm plus valoare pentru acţionarii noştri. Credem că reţeaua de contacte pe care Citigroup o are în industrie şi experienţa în consultanţă pentru asemenea tip de tranzacţii ne vor ajuta să ne asigurăm că, în cazul în care vor avea loc tranzacţii, acestea vor fi încheiate în cei mai buni termeni posibili pentru Fond', a declarat Greg Konieczny, Manager de Fond al Fondului Proprietatea.
Franklin Templeton Investment Management Limited UK - Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Manager de Investiţii al S.C. Fondul Proprietatea S.A. ('Fondul'), a anunţat că desemnarea Citigroup Global Markets Limited ca intermediar exclusiv pentru facilitarea uneia sau mai multor posibile tranzacţii care implică interesele Fondului Proprietatea a fost făcută în urma unui proces de selecţie iniţiat în noiembrie 2011.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis, iar obiectivul său investiţional este aprecierea pe termen lung a capitalului prin investiţii în principal în acţiuni româneşti.
Franklin Templeton şi-a stabilit un birou în Bucureşti în mai 2010, cu o echipă de 27 de angajaţi, incluzând 6 specialişti locali în investiţii sprijiniţi de cei 40 de manageri de portofolii şi analişti din cadrul echipei lărgite a Templeton Emerging Markets.
Franklin Templeton Investment Management Limited este o filială a Franklin Resources Inc, o organizaţie globală de management al investiţiilor ce operează sub denumirea Franklin Templeton Investments. Franklin Templeton Investments furnizează soluţii globale şi locale de management al investiţiilor administrate de echipele de investiţii ale Franklin, Templeton, Mutual Series, Fiduciary Trust, Darby şi Bissett.
Compania are mai mult de 60 de ani de experienţă în investiţii şi administrează active în valoare de peste 704 miliarde dolari, conform datelor disponibile la data de 31 ianuarie 2011.
AEGON și Banca Transilvania au decis să extindă campania "AEGONOMISEȘTE acum pentru momente cheie din viata ta!"
În urma rezultatelor înregistrate în cadrul campaniei “AEGONOMISEŞTE acum pentru momentele cheie din viața ta!”, compania AEGON a decis să extindă oferta și în alte 8 județe din țară şi în capitală.
“Am înregistrat în luna februarie, în cele 4 județe aflate în campanie, o creștere cu 400% față de vânzările din perioada similară a lui 2011. În acest context am realizat că în aceste vremuri nesigure din perspectivă economică, românii devin mai precauți și caută soluții pentru un viitor financiar decent”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO AEGON România.
AEGON Fii Sigur este disponibil în două variante, care pot fi personalizate conform nevoilor clientului:
1. BASIC - se încheie pentru o durată minimă de 18 ani, cu o primă lunară de 90 lei şi o sumă asigurată în caz de deces din accident sau boală de 10.000 lei.
2. PREMIUM - se încheie pentru o durată de minimum 15 ani, cu o primă lunară de 125 lei şi o sumă asigurată de 20.000 lei.
AEGON Fii Isteț reprezintă o soluție financiară flexibilă, care combină nevoia de protecție financiară cu câştigul potențial, corelat cu riscul investițional pe care clientul este dispus să şi-l asume. AEGON Fii Isteț oferă chiar în pachetul de bază protecție în caz de deces din accident sau boală. Astfel, în cazul decesului asiguratului, beneficiarul primeşte valoarea cea mai mare dintre suma asigurată şi valoarea contului. Polița mai poate oferi despăgubiri pentru cheltuielile medicale necesare spitalizării şi convalescenței, ca urmare a unui accident, la valoarea stabilită în contract.
AEGON Fii Isteț este disponibil în două variante, care pot fi personalizate conform nevoilor clientului:
1. PREMIUM – se încheie pentru o durată de 20 de ani, cu o primă lunară de 125 lei şi o sumă asigurată în caz de deces din accident sau boală de 20.000 lei.
2. EXTRA – se încheie pentru o durată de 20 de ani, cu o prima lunară de 500 de lei şi o sumă asigurată de 100.000 de lei.
“Am înregistrat în luna februarie, în cele 4 județe aflate în campanie, o creștere cu 400% față de vânzările din perioada similară a lui 2011. În acest context am realizat că în aceste vremuri nesigure din perspectivă economică, românii devin mai precauți și caută soluții pentru un viitor financiar decent”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO AEGON România.
AEGON Fii Sigur este disponibil în două variante, care pot fi personalizate conform nevoilor clientului:
1. BASIC - se încheie pentru o durată minimă de 18 ani, cu o primă lunară de 90 lei şi o sumă asigurată în caz de deces din accident sau boală de 10.000 lei.
2. PREMIUM - se încheie pentru o durată de minimum 15 ani, cu o primă lunară de 125 lei şi o sumă asigurată de 20.000 lei.
AEGON Fii Isteț reprezintă o soluție financiară flexibilă, care combină nevoia de protecție financiară cu câştigul potențial, corelat cu riscul investițional pe care clientul este dispus să şi-l asume. AEGON Fii Isteț oferă chiar în pachetul de bază protecție în caz de deces din accident sau boală. Astfel, în cazul decesului asiguratului, beneficiarul primeşte valoarea cea mai mare dintre suma asigurată şi valoarea contului. Polița mai poate oferi despăgubiri pentru cheltuielile medicale necesare spitalizării şi convalescenței, ca urmare a unui accident, la valoarea stabilită în contract.
AEGON Fii Isteț este disponibil în două variante, care pot fi personalizate conform nevoilor clientului:
1. PREMIUM – se încheie pentru o durată de 20 de ani, cu o primă lunară de 125 lei şi o sumă asigurată în caz de deces din accident sau boală de 20.000 lei.
2. EXTRA – se încheie pentru o durată de 20 de ani, cu o prima lunară de 500 de lei şi o sumă asigurată de 100.000 de lei.
5 mar. 2012
Cât de ieftine sunt împrumuturile de succes ale statului pe Wall Street?
La câteva săptămâni după prima emisiune de obligațiuni româneşti pe piaţa SUA, randamentul a scăzut cu 0,5%, permiţând statului să se împrumute din nou în dolari, cu costuri ceva mai reduse.
Considerată un succes, prima emisiune de obligaţiuni în dolari, pe zece ani, de pe piaţa americană, la care statul a atras 1,5 miliarde de dolari, a avut un randament de 6,875% pe an. Săptămâna trecută, emisiunea a fost redeschisă, statul împrumutând încă 750 milioane de dolari cu costuri ceva mai reduse (6,45%). A fost sau nu scump?
„Emisiunea trebuia să confirme capacitatea României de a se împrumuta pe termen lung“, spune analistul financiar Aurelian Dochia. Că împrumutul era necesar crede şi Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank. „Dar costul obligaţiunilor este relativ mare, cu atât mai mult cu cât yieldul a scăzut în câteva săptămâni cu 0,5%, ceea ce echivalează cu o pierdere de 100 de milioane de euro“, spune Muscalu. Radu Crăciun, director investiţii Eureko, crede că „acest pas pus în uşa SUA era de dorit să fie făcut la o dobândă mai mică. Interesul imens (cererea de 7 miliarde de dolari) a fost probabil meritul dobânzilor, şi nu al aranjorilor“. Titlurile unei ţări ca Irlanda, care a trebuit salvată de urgenţă, la finele lui 2010, printr-un uriaş bailout, au în prezent yielduri mai mici decât obligaţiunile româneşti în dolari din prima emisiune.
Mult mai mult s-au redus pentru stat, în ultima perioadă, costurile împrumuturilor de pe piaţa internă.La mijlocul lui februarie, în cadrul licitației de obligațiuni pe 15 ani, Finanțele au refuzat toate ofertele cu randamente peste 7%, chiar dacă investitori au fost fondurile de pensii, care negociau acest lucru cu ministerul încă de la finele lui 2011 şi care au scăpat de limita de 70% a ponderii titlurilor de stat în active. În schimb, a fost redeschisă emisiunea în dolari din SUA, cu un randament de 6,45% pe an. Transformând randamentul de 6,45% din dolari, rezultă un randament anual mai mare de 7% în lei.
Statul se luptă cu scadențe scurte
Analiştii nu îşi explică de ce Finanţele acceptă randamentele mai mari din SUA, unde România a reuşit să revină pe piaţă după 16 ani de absenţă, nu însă şi pe cele mai reduse, în lei, de pe piaţa locală. Radu Crăciun crede că ar trebui minimizate și costurile pe pieţele externe, așa cum s-a întâmplat pe cea internă. Pe termen scurt, Finanțele au reușit cel mai ieftin împrumut din istorie, la randamente de 5,22%. Finanţele au împrumutat de la începutul anului 17,7 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro), depăşind programul anunţat pentru primul trimestru. „Am împrumutat de două ori mai mult decât era necesar. Dar piața ar fi vrut să vadă și maturități mai lungi pe piața internă. A te împrumuta mai mult decât necesarul este un semn de precauție, dar maturitățile continuă să scadă, nu să crească“, spune Muscalu.
Considerată un succes, prima emisiune de obligaţiuni în dolari, pe zece ani, de pe piaţa americană, la care statul a atras 1,5 miliarde de dolari, a avut un randament de 6,875% pe an. Săptămâna trecută, emisiunea a fost redeschisă, statul împrumutând încă 750 milioane de dolari cu costuri ceva mai reduse (6,45%). A fost sau nu scump?
„Emisiunea trebuia să confirme capacitatea României de a se împrumuta pe termen lung“, spune analistul financiar Aurelian Dochia. Că împrumutul era necesar crede şi Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank. „Dar costul obligaţiunilor este relativ mare, cu atât mai mult cu cât yieldul a scăzut în câteva săptămâni cu 0,5%, ceea ce echivalează cu o pierdere de 100 de milioane de euro“, spune Muscalu. Radu Crăciun, director investiţii Eureko, crede că „acest pas pus în uşa SUA era de dorit să fie făcut la o dobândă mai mică. Interesul imens (cererea de 7 miliarde de dolari) a fost probabil meritul dobânzilor, şi nu al aranjorilor“. Titlurile unei ţări ca Irlanda, care a trebuit salvată de urgenţă, la finele lui 2010, printr-un uriaş bailout, au în prezent yielduri mai mici decât obligaţiunile româneşti în dolari din prima emisiune.
Mult mai mult s-au redus pentru stat, în ultima perioadă, costurile împrumuturilor de pe piaţa internă.La mijlocul lui februarie, în cadrul licitației de obligațiuni pe 15 ani, Finanțele au refuzat toate ofertele cu randamente peste 7%, chiar dacă investitori au fost fondurile de pensii, care negociau acest lucru cu ministerul încă de la finele lui 2011 şi care au scăpat de limita de 70% a ponderii titlurilor de stat în active. În schimb, a fost redeschisă emisiunea în dolari din SUA, cu un randament de 6,45% pe an. Transformând randamentul de 6,45% din dolari, rezultă un randament anual mai mare de 7% în lei.
Statul se luptă cu scadențe scurte
Analiştii nu îşi explică de ce Finanţele acceptă randamentele mai mari din SUA, unde România a reuşit să revină pe piaţă după 16 ani de absenţă, nu însă şi pe cele mai reduse, în lei, de pe piaţa locală. Radu Crăciun crede că ar trebui minimizate și costurile pe pieţele externe, așa cum s-a întâmplat pe cea internă. Pe termen scurt, Finanțele au reușit cel mai ieftin împrumut din istorie, la randamente de 5,22%. Finanţele au împrumutat de la începutul anului 17,7 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro), depăşind programul anunţat pentru primul trimestru. „Am împrumutat de două ori mai mult decât era necesar. Dar piața ar fi vrut să vadă și maturități mai lungi pe piața internă. A te împrumuta mai mult decât necesarul este un semn de precauție, dar maturitățile continuă să scadă, nu să crească“, spune Muscalu.
Cum investeşti în titluri de stat
Investiţiile în titluri de stat sunt rezervate celor cu mulţi bani. Persoanele cu sume mai mici pot avea şi ele acces la această piaţă, prin fondurile de obligaţiuni.
În urmă cu circa zece ani, populaţia putea împrumuta statul cu diferite sume fixe, nu foarte mari, cumpărând titluri de stat ori de la ghişeele anumitor bănci, ori de la câteva ghişee ale Ministerului Finanţelor. În prezent, valoarea unui singur titlu de stat este de 10.000 lei, o sumă accesibilă pentru puţine persoane, iar achiziţionarea acestora se poate realiza aproape numai prin intermediul băncilor.
Titluri de stat pentru clientela bogată
Clienţii cu mulţi bani sunt cei mai potriviţi pentru a investi direct în titluri de stat, ei beneficiind astfel şi de cele mai bune comisioane, declară experţii. Spre exemplu, clienţii de private banking ai BCR pot achiziţiona titluri de stat cu un comision de doar 0,07%, spune Ştefan Furtună, şeful diviziei care deserveşte aceşti clienţi. „Investiţiile directe în titluri de stat sunt potrivite pentru investitorii care au o bună cunoaştere a pieţei de obligaţiuni, au sume importante pe care le pot investi şi au orizontul investiţional aliniat cu scadenţa titlurilor în care se doreşte investirea“, explică Mihai Purcărea, fund manager la Erste Asset Management.
La emisiunile de titluri de stat, participă în general investitorii instituţionali (fonduri de pensii, fonduri de investiţii), dar şi persoane fizice cu disponibilităţi semnificative, spun reprezentanţii OTP Bank.
Variante pentru clienţii mai mici
O variantă la investiţiile directe în titluri de stat o reprezintă fondurile de obligaţiuni, în lei sau în euro, pentru care clienţii trebuie să mobilizeze sume începând de la 50 lei sau euro. „Câteva din avantajele investiţiei în fonduri de obligaţiuni ar fi: (1) cotaţii zilnice şi lichiditate sporită, (2) lipsa unui spread la cumpărarea/vânzarea unităţilor de fond, spread care poate fi semnificativ în cazul titlurilor de stat (mai ales pentru investiţii mici), (3) posibilitatea de a investi într-un portofoliu de obligaţiuni, şi nu numai într-o singură scadenţă, (4) expertiza oferită de managementul profesionist al portofoliului de obligaţiuni“, spune reprezentantul Erste AM.
Potrivit lui, investiţiile în fondurile de obligaţiuni sunt recomandate investitorilor care nu au un orizont investiţional bine definit, celor care doresc o lichiditate sporită şi acces facil şi transparent la investiţia lor şi nu au expertiza necesară (sau timpul necesar) pentru a urmari şi analiza această piaţă.
Reprezentanţii OTP remarcă, de asemenea, că prin intermediul fondurilor de obligaţiuni investitorii au acces nu doar la un titlu de stat, ci la un portofoliu de titluri diversificat, ceea ce oferă avantajul unor randamente mai atractive.
Totodată, câştigurile din investiţiile directe în titluri de stat sunt exonerate de impozitul pe profit, în timp ce câştigurile din fondurile de obligaţiuni sunt impozitate cu 16%.
Ce potenţial au titlurile de stat
În vreme ce dobânzile la depozite în lei au coborât cu un pas important în ultimul an, până spre 5,5%-6%, urmând cumva inflaţia, câteva fonduri de obligaţiuni au adus investitorilor randamente anuale de peste 6%, cum este cazul fondurilor de la BCR (7,7%), Certinvest (7,3%), BT (7,1%) sau OTP Obligaţiuni (6,2%).
Titlurile de stat în dolari emise recent de Finanţe pe piaţa americană le-au adus, în doar două săptămâni, un câştig de 5% celor 12 clienţi de private banking ai BCR, care au investit în aceste instrumente, spune Furtună.
„Considerăm că potenţialul titlurilor de stat de anul acesta a fost în bună parte epuizat. Presupunând că, anul acesta, nu mai urmează alte reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, numai persistenţa condiţiilor favorabile de lichiditate mai poate susţine tendinţa pozitivă a acestor instrumente. Acest motiv nu este totuşi deosebit de puternic“, e de părere Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
7,7% reprezintă randamentul pe ultimele 12 luni obţinut de cel mai performant fond de obligaţiuni în lei (BCR Obligaţiuni). Şi alte fonduri au obţinut randamente anuale de peste 6%.
10.000 lei, este valoarea unui singur titlu de stat, ceea ce face ca investirea în aceste instrumente să fie accesibilă doar clienţilor cu disponibilităţi ridicate
În urmă cu circa zece ani, populaţia putea împrumuta statul cu diferite sume fixe, nu foarte mari, cumpărând titluri de stat ori de la ghişeele anumitor bănci, ori de la câteva ghişee ale Ministerului Finanţelor. În prezent, valoarea unui singur titlu de stat este de 10.000 lei, o sumă accesibilă pentru puţine persoane, iar achiziţionarea acestora se poate realiza aproape numai prin intermediul băncilor.
Titluri de stat pentru clientela bogată
Clienţii cu mulţi bani sunt cei mai potriviţi pentru a investi direct în titluri de stat, ei beneficiind astfel şi de cele mai bune comisioane, declară experţii. Spre exemplu, clienţii de private banking ai BCR pot achiziţiona titluri de stat cu un comision de doar 0,07%, spune Ştefan Furtună, şeful diviziei care deserveşte aceşti clienţi. „Investiţiile directe în titluri de stat sunt potrivite pentru investitorii care au o bună cunoaştere a pieţei de obligaţiuni, au sume importante pe care le pot investi şi au orizontul investiţional aliniat cu scadenţa titlurilor în care se doreşte investirea“, explică Mihai Purcărea, fund manager la Erste Asset Management.
La emisiunile de titluri de stat, participă în general investitorii instituţionali (fonduri de pensii, fonduri de investiţii), dar şi persoane fizice cu disponibilităţi semnificative, spun reprezentanţii OTP Bank.
Variante pentru clienţii mai mici
O variantă la investiţiile directe în titluri de stat o reprezintă fondurile de obligaţiuni, în lei sau în euro, pentru care clienţii trebuie să mobilizeze sume începând de la 50 lei sau euro. „Câteva din avantajele investiţiei în fonduri de obligaţiuni ar fi: (1) cotaţii zilnice şi lichiditate sporită, (2) lipsa unui spread la cumpărarea/vânzarea unităţilor de fond, spread care poate fi semnificativ în cazul titlurilor de stat (mai ales pentru investiţii mici), (3) posibilitatea de a investi într-un portofoliu de obligaţiuni, şi nu numai într-o singură scadenţă, (4) expertiza oferită de managementul profesionist al portofoliului de obligaţiuni“, spune reprezentantul Erste AM.
Potrivit lui, investiţiile în fondurile de obligaţiuni sunt recomandate investitorilor care nu au un orizont investiţional bine definit, celor care doresc o lichiditate sporită şi acces facil şi transparent la investiţia lor şi nu au expertiza necesară (sau timpul necesar) pentru a urmari şi analiza această piaţă.
Reprezentanţii OTP remarcă, de asemenea, că prin intermediul fondurilor de obligaţiuni investitorii au acces nu doar la un titlu de stat, ci la un portofoliu de titluri diversificat, ceea ce oferă avantajul unor randamente mai atractive.
Totodată, câştigurile din investiţiile directe în titluri de stat sunt exonerate de impozitul pe profit, în timp ce câştigurile din fondurile de obligaţiuni sunt impozitate cu 16%.
Ce potenţial au titlurile de stat
În vreme ce dobânzile la depozite în lei au coborât cu un pas important în ultimul an, până spre 5,5%-6%, urmând cumva inflaţia, câteva fonduri de obligaţiuni au adus investitorilor randamente anuale de peste 6%, cum este cazul fondurilor de la BCR (7,7%), Certinvest (7,3%), BT (7,1%) sau OTP Obligaţiuni (6,2%).
Titlurile de stat în dolari emise recent de Finanţe pe piaţa americană le-au adus, în doar două săptămâni, un câştig de 5% celor 12 clienţi de private banking ai BCR, care au investit în aceste instrumente, spune Furtună.
„Considerăm că potenţialul titlurilor de stat de anul acesta a fost în bună parte epuizat. Presupunând că, anul acesta, nu mai urmează alte reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, numai persistenţa condiţiilor favorabile de lichiditate mai poate susţine tendinţa pozitivă a acestor instrumente. Acest motiv nu este totuşi deosebit de puternic“, e de părere Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
7,7% reprezintă randamentul pe ultimele 12 luni obţinut de cel mai performant fond de obligaţiuni în lei (BCR Obligaţiuni). Şi alte fonduri au obţinut randamente anuale de peste 6%.
10.000 lei, este valoarea unui singur titlu de stat, ceea ce face ca investirea în aceste instrumente să fie accesibilă doar clienţilor cu disponibilităţi ridicate
Tranzacţiile cu acţiuni la BVB au crescut cu aproape 7% în ultima săptămână
Tranzacţiile cu acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au cumulat în ultima săptămână 197,16 milioane lei, cu aproape 7% mai mult decât în săptămâna precedentă, conform analizei efectuate de casa de brokeraj Intercapital Invest.
Cele mai importante transferuri de acţiuni au vizat titlurile Fondul Proprietatea - 111,97 milioane lei, BRD-Groupe Societe Generale - 22,60 milioane lei, SIF3 Transilvania - 18,80 milioane lei, Petrom - 14,35 milioane lei şi SIF5 Oltenia - 10,31 milioane lei.
Tranzacţiile cu produse structurate au totalizat 210,51 milioane lei, cele cu obligaţiuni 2,1 milioane de lei, iar cele cu unităţi de fond 70.000 lei.
În piaţa deal a tranzacţiilor speciale au fost înregistrate schimburi de 37,76 milioane lei.
Conform datelor casei de brokeraj Intercapital Invest, în perioada de referinţă 26 de titluri au înregistrat creşteri, 17 au stagnat, iar 30 au scăzut.
Cele mai mari creşteri au fost consemnate de acţiunile Oltchim de 22,37 procente, fiind urmate de titlurile Prodplast şi Retrasib, de 11,06%, respectiv de 8,74%, iar cea mai severă scădere a fost înregistrată de acţiunile Teraplast, de 9,06%.
Indicii bursieri au înregistrat evoluţii pozitive, aprecierile fiind cuprinse între 3,07% pe indicele ROTX şi de 0,65% în cazul indicelui companiilor energetice BET-NG.
Cele mai importante transferuri de acţiuni au vizat titlurile Fondul Proprietatea - 111,97 milioane lei, BRD-Groupe Societe Generale - 22,60 milioane lei, SIF3 Transilvania - 18,80 milioane lei, Petrom - 14,35 milioane lei şi SIF5 Oltenia - 10,31 milioane lei.
Tranzacţiile cu produse structurate au totalizat 210,51 milioane lei, cele cu obligaţiuni 2,1 milioane de lei, iar cele cu unităţi de fond 70.000 lei.
În piaţa deal a tranzacţiilor speciale au fost înregistrate schimburi de 37,76 milioane lei.
Conform datelor casei de brokeraj Intercapital Invest, în perioada de referinţă 26 de titluri au înregistrat creşteri, 17 au stagnat, iar 30 au scăzut.
Cele mai mari creşteri au fost consemnate de acţiunile Oltchim de 22,37 procente, fiind urmate de titlurile Prodplast şi Retrasib, de 11,06%, respectiv de 8,74%, iar cea mai severă scădere a fost înregistrată de acţiunile Teraplast, de 9,06%.
Indicii bursieri au înregistrat evoluţii pozitive, aprecierile fiind cuprinse între 3,07% pe indicele ROTX şi de 0,65% în cazul indicelui companiilor energetice BET-NG.
4 mar. 2012
Preşedinte BRD: "Românii nu sunt pregătiţi pentru produse bancare foarte sofisticate"
Românii nu sunt pregătiţi pentru produse bancare foarte sofisticate pe partea de depozite, a declarat Guy Poupet, preşedinte şi director general al BRD - Groupe Societe Generale, la conferinţele BRD Media Days.
"Vrem să importăm produsele de succes din Franţa şi să le implementăm în România. România nu este o ţară matură din punct de vedere bancar. Românii nu sunt pregătiţi pentru produse sofisticate. De exemplu, contul de economii nu este dezvoltat în România. Vrem să adăugăm nişte facilităţi la acest produs şi, în acest fel, poate să crească loialitatea clientului", a spus Poupet.
Potrivit acestuia, unul din 15 clienţi ai BRD - Groupe Societe Generale are un cont de economii.
Întrebat dacă se va pensiona, el a afirmat că probabil va face asta. "Este complicat în Franţa pentru că practic poţi începe pe la 60 de ani, dar poţi decide când să faci asta, între 60 şi 70 ani. Este relativ complicat", a afirmat Poupet.
Pentru acest an, banca şi-a propus mărirea şi diversificarea bazei de clienţi, menţinerea sau chiar creşterea cotei de piaţă, diversificarea bazei de finanţare, menţinerea unui nivel ridicat al eficienţei operaţionale şi a unei politici prudente de gestionare a riscurilor.
"Vrem să importăm produsele de succes din Franţa şi să le implementăm în România. România nu este o ţară matură din punct de vedere bancar. Românii nu sunt pregătiţi pentru produse sofisticate. De exemplu, contul de economii nu este dezvoltat în România. Vrem să adăugăm nişte facilităţi la acest produs şi, în acest fel, poate să crească loialitatea clientului", a spus Poupet.
Potrivit acestuia, unul din 15 clienţi ai BRD - Groupe Societe Generale are un cont de economii.
Întrebat dacă se va pensiona, el a afirmat că probabil va face asta. "Este complicat în Franţa pentru că practic poţi începe pe la 60 de ani, dar poţi decide când să faci asta, între 60 şi 70 ani. Este relativ complicat", a afirmat Poupet.
Pentru acest an, banca şi-a propus mărirea şi diversificarea bazei de clienţi, menţinerea sau chiar creşterea cotei de piaţă, diversificarea bazei de finanţare, menţinerea unui nivel ridicat al eficienţei operaţionale şi a unei politici prudente de gestionare a riscurilor.
Majoritatea companiilor listate au anunțat profituri mai mari în 2011
Creșterea economică de anul trecut este vizibilă și în rezultatele financiare ale companiilor, majoritatea celor listate la bursă având venituri și profituri nete în creștere anul trecut.
Companiile mari au ieșit cel mai repede din criză, dovadă fiind rezultatele financiare înregistrate anul trecut. Cele mici sunt încă predispuse la pierderi, dar și acestea par să se îndrepte către zona pozitivă. Iar cifrele raportate de către societățile listate la bursă sunt un bun exemplu al acestei situații.
Cifra cumulată de afaceri a celor 72 de companii listate la Bursa de Valori București (BVB) care au raportat deja rezultatele a crescut, anul trecut, cu aproape 18% față de 2010, ajungând până la 80,1 miliarde lei; este inclusă și OMV Petrom, care a „participat“ cu venituri totale de 22,6 miliarde lei.
Două treimi din cele 72 de societăți, adică 48 de companii, au raportat venituri în creștere față de 2010, în timp ce profiturile cumulate au crescut cu 62%. De altfel, dintre cele zece companii din indicele BET, adică cele mai importante zece societăți listate (dar nu SIF-uri), doar Broker a înregistrat pierderi.
Profit-record la Petrom
Știrea săptămânii a fost, fără îndoială, rezultatele OMV Petrom. Cea mai mare companie din România, cu o capitalizare de 5,34 miliarde euro, a înregistrat o cifră de afaceri de 5,33 miliarde euro, în creștere cu 21% față de 2010, și apropiată de cea din 2008, de 5,4 miliarde euro. Profitul operațional s-a ridicat la 1,23 miliarde euro, în urcare cu 74%, iar profitul net a fost un record de 886,5 milioane euro, în creștere cu 72% față de anul anterior. „Acesta este rezultatul eforturilor investiționale considerabile, al managementului eficient, dar și al prețurilor favorabile ale țițeiului“, spune Mariana Gheorghe, director general al OMV Petrom.
Compania ar fi atins chiar un miliard de euro ca profit net dacă nu ar fi fost nevoită să provizioneze circa 120 milioane euro pentru amenda primită, anul trecut, de la Consiliul Concurenței (și contestată în instanță).
Prețul mediu al țițeiului Ural de anul trecut a fost de 109,6 dolari pe baril, în creștere cu 40% față de 2010. La nivelul grupului Petrom, prețul mediu realizat a fost de 93,3 dolari pe baril, valoarea mai redusă fiind determinată de instrumentele de acoperire a riscului utilizate. Costurile de producție ale grupului au scăzut cu 3%, până la 16,22 dolari pe BEP (barili echivalent petrol), în timp ce costurile de producție din România s-au diminuat cu 1%, până la 15,85 dolari pe BEP. Producția totală de țiței, gaze și condensat din România a fost de 63,41 milioane BEP, la fel ca în 2010.
Câștiguri mari în sectorul financiar
Printre celelalte sectoare, un profit net consistent s-a făcut remarcat la Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Société Générale, respectiv 110 milioane euro, la venituri totale de 5,1 miliarde euro. Cu acest profit, BRD a fost campioana sistemului bancar, anul trecut fiind foarte slab pentru BCR, cea mai mare bancă din sistem, care a consemnat pierderi de 327 milioane lei (77 milioane euro), rezultat care a cântărit greu în balanța întregului sistem bancar autohton (care a încheiat 2011 cu un minus de puțin peste 100 milioane euro).
În sectorul financiar se află și Fondul Proprietatea, care a obținut un profit net de 128 milioane euro, la venituri de 146 milioane euro. Se poate observă că au mers foarte bine societățile din zona financiară și din cea de utilități, unde întâlnim și monopoluri. Transgaz Mediaș și-a majorat ușor profitul net, cu 4% până la 92,5 milioane euro, la venituri totale de 346 milioane euro, cu 6,5% mai mari decât cele din 2010.
Producătorul de îngrășăminte Azomureș este, de asemenea, un bun exemplu de profit net mult mai mare decât cel din anul precedent. Azomureș a consemnat venituri toale de 447 milioane euro și un profit net de 81,6 milioane euro, în creștere de la 37 milioane euro în 2010. Evident, rezultatele financiare pozitive au dus și la creșteri imediate la cota bursei, indicele Bet având o creștere de 6,8% de la începutul anului.
Companiile mari au ieșit cel mai repede din criză, dovadă fiind rezultatele financiare înregistrate anul trecut. Cele mici sunt încă predispuse la pierderi, dar și acestea par să se îndrepte către zona pozitivă. Iar cifrele raportate de către societățile listate la bursă sunt un bun exemplu al acestei situații.
Cifra cumulată de afaceri a celor 72 de companii listate la Bursa de Valori București (BVB) care au raportat deja rezultatele a crescut, anul trecut, cu aproape 18% față de 2010, ajungând până la 80,1 miliarde lei; este inclusă și OMV Petrom, care a „participat“ cu venituri totale de 22,6 miliarde lei.
Două treimi din cele 72 de societăți, adică 48 de companii, au raportat venituri în creștere față de 2010, în timp ce profiturile cumulate au crescut cu 62%. De altfel, dintre cele zece companii din indicele BET, adică cele mai importante zece societăți listate (dar nu SIF-uri), doar Broker a înregistrat pierderi.
Profit-record la Petrom
Știrea săptămânii a fost, fără îndoială, rezultatele OMV Petrom. Cea mai mare companie din România, cu o capitalizare de 5,34 miliarde euro, a înregistrat o cifră de afaceri de 5,33 miliarde euro, în creștere cu 21% față de 2010, și apropiată de cea din 2008, de 5,4 miliarde euro. Profitul operațional s-a ridicat la 1,23 miliarde euro, în urcare cu 74%, iar profitul net a fost un record de 886,5 milioane euro, în creștere cu 72% față de anul anterior. „Acesta este rezultatul eforturilor investiționale considerabile, al managementului eficient, dar și al prețurilor favorabile ale țițeiului“, spune Mariana Gheorghe, director general al OMV Petrom.
Compania ar fi atins chiar un miliard de euro ca profit net dacă nu ar fi fost nevoită să provizioneze circa 120 milioane euro pentru amenda primită, anul trecut, de la Consiliul Concurenței (și contestată în instanță).
Prețul mediu al țițeiului Ural de anul trecut a fost de 109,6 dolari pe baril, în creștere cu 40% față de 2010. La nivelul grupului Petrom, prețul mediu realizat a fost de 93,3 dolari pe baril, valoarea mai redusă fiind determinată de instrumentele de acoperire a riscului utilizate. Costurile de producție ale grupului au scăzut cu 3%, până la 16,22 dolari pe BEP (barili echivalent petrol), în timp ce costurile de producție din România s-au diminuat cu 1%, până la 15,85 dolari pe BEP. Producția totală de țiței, gaze și condensat din România a fost de 63,41 milioane BEP, la fel ca în 2010.
Câștiguri mari în sectorul financiar
Printre celelalte sectoare, un profit net consistent s-a făcut remarcat la Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Société Générale, respectiv 110 milioane euro, la venituri totale de 5,1 miliarde euro. Cu acest profit, BRD a fost campioana sistemului bancar, anul trecut fiind foarte slab pentru BCR, cea mai mare bancă din sistem, care a consemnat pierderi de 327 milioane lei (77 milioane euro), rezultat care a cântărit greu în balanța întregului sistem bancar autohton (care a încheiat 2011 cu un minus de puțin peste 100 milioane euro).
În sectorul financiar se află și Fondul Proprietatea, care a obținut un profit net de 128 milioane euro, la venituri de 146 milioane euro. Se poate observă că au mers foarte bine societățile din zona financiară și din cea de utilități, unde întâlnim și monopoluri. Transgaz Mediaș și-a majorat ușor profitul net, cu 4% până la 92,5 milioane euro, la venituri totale de 346 milioane euro, cu 6,5% mai mari decât cele din 2010.
Producătorul de îngrășăminte Azomureș este, de asemenea, un bun exemplu de profit net mult mai mare decât cel din anul precedent. Azomureș a consemnat venituri toale de 447 milioane euro și un profit net de 81,6 milioane euro, în creștere de la 37 milioane euro în 2010. Evident, rezultatele financiare pozitive au dus și la creșteri imediate la cota bursei, indicele Bet având o creștere de 6,8% de la începutul anului.
Schimbare la vârful Citigroup
Preşedintele Citigroup Inc., Richard Parsons, sub conducerea căruia banca a devenit un gigant, dar a ajuns aproape de prăbuşire în timpul crizei financiare, va fi înlocuit de directorul Michael O’Neill după adunarea acţionarilor din aprilie.
Parsons, în vârstă de 63 de ani, face parte din boardul Citigroup de 16 ani, devenind preşedinte în 2009, după ce banca a fost salvată din banii contribuabililor, printr-un bailout de 45 miliarde de dolari. Din februarie 2011 a intrat în grupul consultanţilor preşedintelui Barack Obama.
Succesorul său preia o instituţie cu venituri în scădere, costuri mai mari şi reglementări noi. Citigroup a restituit Trezoreriei SUA ajutorul primit, care a generat un profit de 12 miliarde de lei pentru buget. Grupul a anunţat venituri nete de 21,9 miliarde de dolari în 2010 şi 2011, faţă de 29,3 miliarde de dolari pierdere în 2008 şi 2009. Acţiunile sale au crescut cu 30% anul acesta, dar faţă de finele lui 1996, când Richard Parsons a devenit director, se situează încă în scădere, cu 76%. După ce a fost numit preşedinte în 2009, Parsons a suspendat plata dividendelor.
Noul preşedinte, Michael O’Neill, are 65 de ani şi s-a alăturat boardului în 2009. Înainte a condus Bank of Hawaii Corp. şi a deţinut o funcţie executivă la Bank of America, în anii 90. Anul trecut afost numit preşedinte al Citibank NA, principala subsidiară bancară a instituţiei de credit.
Parsons, în vârstă de 63 de ani, face parte din boardul Citigroup de 16 ani, devenind preşedinte în 2009, după ce banca a fost salvată din banii contribuabililor, printr-un bailout de 45 miliarde de dolari. Din februarie 2011 a intrat în grupul consultanţilor preşedintelui Barack Obama.
Succesorul său preia o instituţie cu venituri în scădere, costuri mai mari şi reglementări noi. Citigroup a restituit Trezoreriei SUA ajutorul primit, care a generat un profit de 12 miliarde de lei pentru buget. Grupul a anunţat venituri nete de 21,9 miliarde de dolari în 2010 şi 2011, faţă de 29,3 miliarde de dolari pierdere în 2008 şi 2009. Acţiunile sale au crescut cu 30% anul acesta, dar faţă de finele lui 1996, când Richard Parsons a devenit director, se situează încă în scădere, cu 76%. După ce a fost numit preşedinte în 2009, Parsons a suspendat plata dividendelor.
Noul preşedinte, Michael O’Neill, are 65 de ani şi s-a alăturat boardului în 2009. Înainte a condus Bank of Hawaii Corp. şi a deţinut o funcţie executivă la Bank of America, în anii 90. Anul trecut afost numit preşedinte al Citibank NA, principala subsidiară bancară a instituţiei de credit.
EXCLUSIV Fostul director general al BVB, amendat de CNVM pentru lucruri de care nu era responsabil
Valentin Ionescu, fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a declarat, în exclusivitate pentru Capital, că şi-a îndeplinit toate obligaţiile privind tranzacţionarea produselor structurate conform Codului Bursei şi a contractului dintre Bursă şi furnizorul de lichiditate (BCR n.r.). Citeşte în continuare cum a ajuns CNVM să-l sancţioneze după ureche pe fostul CEO al BVB.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM ) l-a sancţionat pe fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti, Valentin Ionescu, cu o amendă de 5.000 de lei, în urma unei analize efectuate cu privire la tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank, pentru care BCR era furnizor de lichiditate, potrivit unei ordonanţe publicată pe site-ul CNVM.
De asemenea, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital l-a sancţionat cu o amendă de 5.000 de lei şi pe şeful departamentului tranzacţionare şi vânzări instrumente financiare în cadrul BCR, Valerian Ionescu, tot în legătură cu tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank.
Mai exact, fostul director al BVB a fost sancţionat pentru că BCR, în calitate de furnizor de lichiditate (market maker) pentru produsele emise de Erste Bank, a încălcat, în perioada iunie 2011 - ianuarie 2012, parametrii aplicabili furnizorilor de lichiditate în 136 de cazuri, conform analizei efectuate de BVB la solicitarea CNVM.
'Pentru încălcările menţionate este responsabil domnul Valentin Ionescu (...) care deşi putea şi trebuia să prevină faptele menţionate, nu a făcut-o', precizează CNVM.
Cum motivează Ionescu
Fostul CEO al Bursei spune că responsabilitatea tranzacţionării produselor structurate cade în sarcina celui care le-a creat, a furnizorilor de lichiditate şi a brokerilor care intermediază aceste tranzacţii.
“Pentru a vedea care erau responsabilităţile mele ca director general şi ale Bursei, nu trebuie decât să ne uităm la Codul Bursei. În art. 222 putem vedea clar cum toate speţele pentru care am fost amendat nu cad în responsabilitatea Bursei, deci implicit a conducerii”, a declarat Ionescu.
Să vedem ce spune Codul Bursei:
“Art. 2226 B.V.B. nu este raspunzatoare pentru nicio dauna sau pierdere care poate surveni in activitatea unui Participant sau a unui tert ca urmare a urmatoarelor situatii, fara ca enumerarea sa fie limitativa:
a) tranzactionarea produselor structurate;
b) publicarea de catre B.V.B., Emitent sau Furnizorul de lichiditate a informatiilor specifice produselor structurate;
c) retragerea sau suspendarea de la tranzactionare a unei emisiuni individuale de produse structurate;
d) nerespectarea de catre Emitent sau Participanti a obligatiilor stabilite conform prezentului Cod;
e) inregistrarii unor disfunctionalitati tehnice care impiedica un Furnizor de lichiditate sau un Emitent sa isi indeplineasca obligatiile asumate”.
Aşadar, nimic mai clar.
“Produsele structurate sunt create de altcineva, în cazul de faţă de Erste, şi nu de BVB. Cei care le creează îşi asumă responsabilitatea pentru tranzacţionarea acestora. Responsabilitatea cade în sarcina furnizorilor de lichiditate şi de cotaţii, precum şi în cea a brokerilor care intermediază aceste tranzacţii pentru clienţi. Bursa doar avizează aceste produse şi pune acestora platforma la dispoziţie. BVB responsabilă doar la nivelul informaţiilor pe care le primeşte şi pe care trebuie să le facă cunoscute investitorilor”, explică Valentin Ionescu.
Pierderile unui client al Confident Invest, motivul pentru ancheta CNVM
Conform unor surse din piaţa brokerilor, toată ancheta CNVM a plecat de la o pierdere suferită de un client al casei de brokeraj Confident Invest, condusă de Nicolae Gherguş, Mai exact este vorba de compania Muntenia Imobiliare Development, care a cerut la Tribunalul București daune de 139.000 euro, pentru pierderile suferite din cauza lipsei cotaţiilor la tranzacţionarea unor produse structurate (emise de Erste) prin casa de brokeraj Confident Invest.
Totodată, reprezentantul BCR, Valerian Ionescu, a fost sancţionat pentru că BCR nu a informat în timp util investitorii cu privire la disfuncţionalităţile de ordin tehnic înregistrate şi nu a transmis investitorilor informaţiile relevante necesare în efectuarea tranzacţiilor - nu a notificat BVB cu promptitudine disfuncţionalităţile tehnice întâmpinate, nu a notificat BVB imediat remedierea situaţiei, nu a actualizat cotaţiile ferme în maximum cinci minute de la retragerea acestora.
„Cei care tranzacţionează aceste produse structurate în numele clienţilor trebuie să sune imediat providerul de lichiditate pentru orice problemă semnalată de el sau de client. În cazul în care un broker semnalează probleme tehnice la furnizarea cotaţiilor, trebuie să sune furnizorul de lichiditate, care, dacă nu poate rezolva problema, este obligat să îi dea o cotaţie printr-un ordin introdus manual şi să îi închidă poziţia”, explică fostul director al BVB.
„Noi ca Bursă ne-am îndeplinit obligaţiile conform contractului din Bursă şi furnizorul de lichiditate (BCR n.r.). Dacă BCR ar fi fost informată de vreun broker de anumite disfuncţionalităţi, ei trebuia să ia măsuri şi să ne informeze pe noi. La rândul lor, dacă brokerii ar fi fost sunaţi de vreun client de probleme la nivelul cotaţiilor, atunci ei trebuia să sune la furnizorul de lichiditate”, spune Ionescu.
„Mă gândesc dacă voi contesta amenda CNVM”
„Nu am primit în viaţa mea un avertisment de la CNVM. Legat de această amendă de la CNVM, mă gândesc dacă o voi contesta. Am la dispoziţie 30 de zile. Trebuie să vorbesc şi cu un avocat”, a conchis Ionescu.
Reprezentanţii BCR au declarat că pe moment nu doresc să aibă o poziţie, dar la începutul săptămânii viitoare, după ce fac o analiză completă a situaţiei, vor ieşi cu un comunicat.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM ) l-a sancţionat pe fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti, Valentin Ionescu, cu o amendă de 5.000 de lei, în urma unei analize efectuate cu privire la tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank, pentru care BCR era furnizor de lichiditate, potrivit unei ordonanţe publicată pe site-ul CNVM.
De asemenea, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital l-a sancţionat cu o amendă de 5.000 de lei şi pe şeful departamentului tranzacţionare şi vânzări instrumente financiare în cadrul BCR, Valerian Ionescu, tot în legătură cu tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank.
Mai exact, fostul director al BVB a fost sancţionat pentru că BCR, în calitate de furnizor de lichiditate (market maker) pentru produsele emise de Erste Bank, a încălcat, în perioada iunie 2011 - ianuarie 2012, parametrii aplicabili furnizorilor de lichiditate în 136 de cazuri, conform analizei efectuate de BVB la solicitarea CNVM.
'Pentru încălcările menţionate este responsabil domnul Valentin Ionescu (...) care deşi putea şi trebuia să prevină faptele menţionate, nu a făcut-o', precizează CNVM.
Cum motivează Ionescu
Fostul CEO al Bursei spune că responsabilitatea tranzacţionării produselor structurate cade în sarcina celui care le-a creat, a furnizorilor de lichiditate şi a brokerilor care intermediază aceste tranzacţii.
“Pentru a vedea care erau responsabilităţile mele ca director general şi ale Bursei, nu trebuie decât să ne uităm la Codul Bursei. În art. 222 putem vedea clar cum toate speţele pentru care am fost amendat nu cad în responsabilitatea Bursei, deci implicit a conducerii”, a declarat Ionescu.
Să vedem ce spune Codul Bursei:
“Art. 2226 B.V.B. nu este raspunzatoare pentru nicio dauna sau pierdere care poate surveni in activitatea unui Participant sau a unui tert ca urmare a urmatoarelor situatii, fara ca enumerarea sa fie limitativa:
a) tranzactionarea produselor structurate;
b) publicarea de catre B.V.B., Emitent sau Furnizorul de lichiditate a informatiilor specifice produselor structurate;
c) retragerea sau suspendarea de la tranzactionare a unei emisiuni individuale de produse structurate;
d) nerespectarea de catre Emitent sau Participanti a obligatiilor stabilite conform prezentului Cod;
e) inregistrarii unor disfunctionalitati tehnice care impiedica un Furnizor de lichiditate sau un Emitent sa isi indeplineasca obligatiile asumate”.
Aşadar, nimic mai clar.
“Produsele structurate sunt create de altcineva, în cazul de faţă de Erste, şi nu de BVB. Cei care le creează îşi asumă responsabilitatea pentru tranzacţionarea acestora. Responsabilitatea cade în sarcina furnizorilor de lichiditate şi de cotaţii, precum şi în cea a brokerilor care intermediază aceste tranzacţii pentru clienţi. Bursa doar avizează aceste produse şi pune acestora platforma la dispoziţie. BVB responsabilă doar la nivelul informaţiilor pe care le primeşte şi pe care trebuie să le facă cunoscute investitorilor”, explică Valentin Ionescu.
Pierderile unui client al Confident Invest, motivul pentru ancheta CNVM
Conform unor surse din piaţa brokerilor, toată ancheta CNVM a plecat de la o pierdere suferită de un client al casei de brokeraj Confident Invest, condusă de Nicolae Gherguş, Mai exact este vorba de compania Muntenia Imobiliare Development, care a cerut la Tribunalul București daune de 139.000 euro, pentru pierderile suferite din cauza lipsei cotaţiilor la tranzacţionarea unor produse structurate (emise de Erste) prin casa de brokeraj Confident Invest.
Totodată, reprezentantul BCR, Valerian Ionescu, a fost sancţionat pentru că BCR nu a informat în timp util investitorii cu privire la disfuncţionalităţile de ordin tehnic înregistrate şi nu a transmis investitorilor informaţiile relevante necesare în efectuarea tranzacţiilor - nu a notificat BVB cu promptitudine disfuncţionalităţile tehnice întâmpinate, nu a notificat BVB imediat remedierea situaţiei, nu a actualizat cotaţiile ferme în maximum cinci minute de la retragerea acestora.
„Cei care tranzacţionează aceste produse structurate în numele clienţilor trebuie să sune imediat providerul de lichiditate pentru orice problemă semnalată de el sau de client. În cazul în care un broker semnalează probleme tehnice la furnizarea cotaţiilor, trebuie să sune furnizorul de lichiditate, care, dacă nu poate rezolva problema, este obligat să îi dea o cotaţie printr-un ordin introdus manual şi să îi închidă poziţia”, explică fostul director al BVB.
„Noi ca Bursă ne-am îndeplinit obligaţiile conform contractului din Bursă şi furnizorul de lichiditate (BCR n.r.). Dacă BCR ar fi fost informată de vreun broker de anumite disfuncţionalităţi, ei trebuia să ia măsuri şi să ne informeze pe noi. La rândul lor, dacă brokerii ar fi fost sunaţi de vreun client de probleme la nivelul cotaţiilor, atunci ei trebuia să sune la furnizorul de lichiditate”, spune Ionescu.
„Mă gândesc dacă voi contesta amenda CNVM”
„Nu am primit în viaţa mea un avertisment de la CNVM. Legat de această amendă de la CNVM, mă gândesc dacă o voi contesta. Am la dispoziţie 30 de zile. Trebuie să vorbesc şi cu un avocat”, a conchis Ionescu.
Reprezentanţii BCR au declarat că pe moment nu doresc să aibă o poziţie, dar la începutul săptămânii viitoare, după ce fac o analiză completă a situaţiei, vor ieşi cu un comunicat.
Consiliul European vrea reducerea taxării muncii
"În acord cu concluziile Consiliului din 21 februarie și recunoscând competențele statelor membre în acest domeniul Consiliul European statele membre să-și revizuiască sistemul de taxe în scopul de a-l face mai eficient, prin reducerea excepțiilor nejustificate, mărirea bazei de impozitate și reducerea nivelului de taxare a muncii eficientizând astfel colecatarea taxelor și combătând evaziunea fiscală", se arată în documentul care prezintă concluziile Consiliului European care a avut loc în perioada 1-2 martie.
Valentin Ionescu, fostul director general al BVB a fost amendat cu 5.000 lei
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare l-a sancţionat pe fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti, Valentin Ionescu, cu o amendă de 5.000 de lei, în urma unei analize efectuate cu privire la tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank, potrivit unei ordonanţe publicată pe site-ul CNVM.
De asemenea, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital l-a sancţionat cu o amendă de 5.000 de lei şi pe şeful departamentului tranzacţionare şi vânzări instrumente financiare în cadrul BCR, Valerian Ionescu, tot în legătură cu tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank.
Fostul director al BVB a fost sancţionat pentru că BCR, în calitate de furnizor de lichiditate (market maker) pentru produsele emise de Erste Bank, a încălcat, în perioada iunie 2011 - ianuarie 2012, parametrii aplicabili furnizorilor de lichiditate în 136 de cazuri, conform analizei efectuate de BVB la solicitarea CNVM.
'Pentru încălcările menţionate este responsabil domnul Valentin Ionescu (...) care deşi putea şi trebuia să prevină faptele menţionate, nu a făcut-o', precizează CNVM.
Potrivit CNVM, situaţiile în care BCR nu a respectat prevederile Codului BVB au fost comunicate autorităţii pieţei de capital ulterior solicitării acesteia, încălcându-se astfel regulamentul CNVM.
Reprezentantul BCR, Valerian Ionescu, a fost sancţionat pentru că BCR nu a informat în timp util investitorii cu privire la disfuncţionalităţile de ordin tehnic înregistrate şi nu a transmis investitorilor informaţiile relevante necesare în efectuarea tranzacţiilor - nu a notificat BVB cu promptitudine disfuncţionalităţile tehnice întâmpinate, nu a notificat BVB imediat remedierea situaţiei, nu a actualizat cotaţiile ferme în maximum cinci minute de la retragerea acestora.
Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital a solicitat CNVM la începutul lunii februarie să investigheze tranzacţiile cu unele produse structurate emise de Erste, după ce fostul Consiliu de Administraţie al BVB a invocat o serie de probleme la revocarea lui Valentin Ionescu din funcţia de director general.
De asemenea, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital l-a sancţionat cu o amendă de 5.000 de lei şi pe şeful departamentului tranzacţionare şi vânzări instrumente financiare în cadrul BCR, Valerian Ionescu, tot în legătură cu tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank.
Fostul director al BVB a fost sancţionat pentru că BCR, în calitate de furnizor de lichiditate (market maker) pentru produsele emise de Erste Bank, a încălcat, în perioada iunie 2011 - ianuarie 2012, parametrii aplicabili furnizorilor de lichiditate în 136 de cazuri, conform analizei efectuate de BVB la solicitarea CNVM.
'Pentru încălcările menţionate este responsabil domnul Valentin Ionescu (...) care deşi putea şi trebuia să prevină faptele menţionate, nu a făcut-o', precizează CNVM.
Potrivit CNVM, situaţiile în care BCR nu a respectat prevederile Codului BVB au fost comunicate autorităţii pieţei de capital ulterior solicitării acesteia, încălcându-se astfel regulamentul CNVM.
Reprezentantul BCR, Valerian Ionescu, a fost sancţionat pentru că BCR nu a informat în timp util investitorii cu privire la disfuncţionalităţile de ordin tehnic înregistrate şi nu a transmis investitorilor informaţiile relevante necesare în efectuarea tranzacţiilor - nu a notificat BVB cu promptitudine disfuncţionalităţile tehnice întâmpinate, nu a notificat BVB imediat remedierea situaţiei, nu a actualizat cotaţiile ferme în maximum cinci minute de la retragerea acestora.
Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital a solicitat CNVM la începutul lunii februarie să investigheze tranzacţiile cu unele produse structurate emise de Erste, după ce fostul Consiliu de Administraţie al BVB a invocat o serie de probleme la revocarea lui Valentin Ionescu din funcţia de director general.
3 mar. 2012
Cele zece ţări în care benzina are cel mai mic preţ. Vezi unde un litru costă 16 bani!
În timp ce preţul combustibililor a explodat în Europa şi în Statele Unite, şoferii din alte părţi ale lumii se bucură de preţuri avantajoase la pompă, datorită subvenţiilor oferite de guvernele ţărilor respective, bogate în petrol.
Numai că subvenţiile pentru combustibil îi ajută mai mult pe cei bogaţi (care deţin autovehicule), decât pe cei săraci. Spre exemplu, Fondul Monetar Internaţional estimează că 65 la sută din subvenţiile pentru combustibili din Africa ajută cele mai înstărite 40% dintre gospodării. Doar 8% din subvenţiile guvernamentale mondiale pentru combustibil, estimate la 410 miliarde de dolari, au mers la cei mai săraci 20% din populaţie, conform estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie citate de The Christian Science Monitor.
Compania britanică de asigurări Staveley Head a publicat cea mai recentă listă a preţurilor la benzină din lume. Iată mai jos topul celor 10 ţări în care se găseşte cel mai ieftin combustibil.
10. Algeria – 1,04 lei pe litrul de benzină (0,32 dolari)
Membră OPEC, Algeria se află pe al treilea loc în Africa în ceea ce priveşte rezervele de petrol, după Libia şi Nigeria. Uniunea Europeană se bazează pe ţara africană că va respecta restricţiile de mediu, întrucât petrolul algerian are un conţinut scăzut de sulf. Mai bine de jumătate (60%) din veniturile guvernului algerian se bazează pe industria petrolieră.
Spre deosebire de Arabia Saudită, Algeria nu va creşte exportul de ţiţei ca urmare a intensificării tensiunilor în legătură cu programul nuclear iranian.
9. Oman – 1,04 lei pe litrul de benzină (0,32 dolari)
Oman dispune de cele mai mari rezerve de petrol dintre toate ţările din Orientul Mijlociu din afara OPEC: 5,5 miliarde de barili. Din 2007, producţia a crescut cu 20%, atingând 860.000 de barili pe zi în 2010. Exporturile de ţiţei şi gaze naturale reprezentau 47% din PIB în 2010, principalele destinaţii fiind în Asia.
8. Egipt – 97 bani pe litrul de benzină (0,30 dolari)
Egiptul este un important producător de ţiţei şi are cel mai dezvoltat sector de rafinare din Africa. Însă, ca urmare a creşterii cererii pe piaţa internă, Egiptul este nevoit să importe unele produse petroliere. Producția a scăzut, modest, la 736.000 de barili pe zi în 2010. Gazele naturale vor deveni, însă, o mai importantă sursă de venituri guvernamentale datorită creșterii explorărilor.
În cadrul comentariilor sale asupra impactului economic al Primăverii arabe, Catherine Hunter, analist la IHS Global Insight, a declarat că „dacă analizăm felul în care au decăzut celelalte sectoare economice, investițiile în petrol și gaze naturale precum și veniturile rezultate din utilizarea Canalului Suez au rămas principalii stâlpi ai economiei egiptene în timpul turbulențelor”. Apache Corporation, o firmă americană de explorări de țiței și gaze naturale, a declarat că va investi 1 miliard de dolari în Egipt în următorii doi ani.
7. Qatar – 78 bani pe litrul de benzină (0,24 dolari)
Pe lângă faptul că este cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate, Qatar este membru OPEC, iar în 2009 a fost cel de-al 16-lea mare exportator de ţiţei din lume. Consumul intern de ţiţei al Qatarului s-a triplat din 2000 încoace, ca urmare a creşterii economice şisubvenţiilor generoase ale preţului la benzină.
Ţara din Golful Persic are al doilea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume, estimat la 102.700 dolari în 2011. Rezervele de ţiţei ale Qatarului sunt de 25,4 miliarde de barili, iar veniturile din exploatarea petrolului şi gazului natural reprezintă 50% din PIB-ul ţării.
6. Kuwait – 71 bani pe litrul de benzină (0,22 dolari)
Kuwait este a şasea ţară din lume după rezervele de ţiţei deţinute şi este unul din principalii producători şi exportatori OPEC. Exporturile de țiței reprezintă 50% din PIB-ul țării și constituie 95% din veniturile acesteia. Kuwait Petroleum Corporation are în plan creşterea producţiei la 4 milioane de barili pe zi până în 2020. Țara consumă doar o mică parte din producția de țiței: anul trecut, 87% din țițeiul extras în Kuwait a fost exportat.
Subvențiile produselor petroliere sunt cele mai mari pe cap de locuitor, acestea ridicându-se la 2.800 de dolari pe persoană, conform Earth Policy Institute. Emiratele Arabe Unite și Qatar urmau în acest top, fiecare alocând aproape 2.500 de dolari pe persoană.
5. Bahrain – 68 bani pe litrul de benzină (0,21 dolari)
Rezervele de petrol ale Bahrainului sunt mici faţă de cele deţinute de vecinii săi, dar a devenit centrul financiar al regiunii Golfului Persic și a investit enorm în sectorul vânzărilor cu amănuntul și în turism. Bahrain a semnat un acord de liber schimb cu Statele Unite în 2005 și este considerată drept cea mai prosperă economie din lumea arabă.
4. Turkmenistan – 62 bani pe litrul de benzină (0,19 dolari)
Realegerea președintelui Gurbanguly Berdymukhammedov pentru un nou mandat de cinci ani presupune că posesorii de automobile din Turkmenistan vor beneficia în continuare de 120 de litri de benzină gratuiți pe lună și de prețul infim de 0,19 dolari pe litru. Guvernul a promis subvenții pentru multe tipuri de carburanți până în 2030. Cu toate acestea, cum rezervele petroliere sunt destul de mici, capacitatea guvernului de a-și respecta promisiunea este pusă la îndoială.
3. Libia – 45 bani pe litrul de benzină (0,14 dolari)
Infrastructura petrolieră a Libiei a fost graf afectată în timpul revoltelor de anul trecut împotriva regimului Gaddafi. Multe câmpuri petroilere au fost minate, porturile au fost teatrul unor lupte sângeroase între rebeli și forțele loiale regimului iar principala rafinărie a țării a fost închisă.
Ministrul libian al Petrolului a declarat că administrația sa se așteaptă să atingă nivelul de producție dinainte de conflict, de 1,6 milioane de barili pe zi, în vara lui 2012. În prezent, Libia produce 1,265 milioane de barili zilnic. Creșterea producției, împreună cu stabilizarea politică a țării, ar putea stăvili creșterea prețului petrolului pe plan mondial.
2. Arabia Saudită – 42 bani pe litrul de benzină (0,13 dolari)
OPEC a anunțat recent că rezervele de țiței ale Arabiei Saudite sunt depășite doar de cele ale Venezuelei. Cu toate acestea, statul din America de Sud este mult mai puțin atractiv pentru investitori, fapt care va menține Arabia Saudită pe primul loc în topul exportatorilor de țiței pentru mulți ani de-acum înainte.
Însă, potrivit dezvăluirilor Wikileaks, care citează oficiali saudiți, rezervele de țiței ale țării ar putea fi supraestimate, chiar și cu 40%. Mai mult, pe măsură ce tensiunile pe seama programului nuclear iranian cresc, Arabia Saudită se va confrunta și cu o altă problemă: cât timp va putea să exporte 9 milioane de barili pe zi, față de 7,5 milioane de barili în ianuarie, pentru a controla creșterea prețului petrolului?
Arabia Saudită alocă 13,3 miliarde de dolari pe an pentru a subvenționa benzina și motorina.
1. Venezuela – 16 bani pe litrul de benzină (0,05 dolari)
Pregătindu-se pentru alegerile din octombrie 2012, Hugo Chavez, președintele Venezuelei știe este conştient că o creștere a preţului la carburanți se va dovedi o mişcare riscantă din punct de vedere politic. Ultima oară când guvernul a încercat să majorez preţul la carburanţi, în 1989, au urmat proteste în urma cărora sute de oameni şi-au pierdut viaţa.
Numai că subvenţiile pentru combustibil îi ajută mai mult pe cei bogaţi (care deţin autovehicule), decât pe cei săraci. Spre exemplu, Fondul Monetar Internaţional estimează că 65 la sută din subvenţiile pentru combustibili din Africa ajută cele mai înstărite 40% dintre gospodării. Doar 8% din subvenţiile guvernamentale mondiale pentru combustibil, estimate la 410 miliarde de dolari, au mers la cei mai săraci 20% din populaţie, conform estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie citate de The Christian Science Monitor.
Compania britanică de asigurări Staveley Head a publicat cea mai recentă listă a preţurilor la benzină din lume. Iată mai jos topul celor 10 ţări în care se găseşte cel mai ieftin combustibil.
10. Algeria – 1,04 lei pe litrul de benzină (0,32 dolari)
Membră OPEC, Algeria se află pe al treilea loc în Africa în ceea ce priveşte rezervele de petrol, după Libia şi Nigeria. Uniunea Europeană se bazează pe ţara africană că va respecta restricţiile de mediu, întrucât petrolul algerian are un conţinut scăzut de sulf. Mai bine de jumătate (60%) din veniturile guvernului algerian se bazează pe industria petrolieră.
Spre deosebire de Arabia Saudită, Algeria nu va creşte exportul de ţiţei ca urmare a intensificării tensiunilor în legătură cu programul nuclear iranian.
9. Oman – 1,04 lei pe litrul de benzină (0,32 dolari)
Oman dispune de cele mai mari rezerve de petrol dintre toate ţările din Orientul Mijlociu din afara OPEC: 5,5 miliarde de barili. Din 2007, producţia a crescut cu 20%, atingând 860.000 de barili pe zi în 2010. Exporturile de ţiţei şi gaze naturale reprezentau 47% din PIB în 2010, principalele destinaţii fiind în Asia.
8. Egipt – 97 bani pe litrul de benzină (0,30 dolari)
Egiptul este un important producător de ţiţei şi are cel mai dezvoltat sector de rafinare din Africa. Însă, ca urmare a creşterii cererii pe piaţa internă, Egiptul este nevoit să importe unele produse petroliere. Producția a scăzut, modest, la 736.000 de barili pe zi în 2010. Gazele naturale vor deveni, însă, o mai importantă sursă de venituri guvernamentale datorită creșterii explorărilor.
În cadrul comentariilor sale asupra impactului economic al Primăverii arabe, Catherine Hunter, analist la IHS Global Insight, a declarat că „dacă analizăm felul în care au decăzut celelalte sectoare economice, investițiile în petrol și gaze naturale precum și veniturile rezultate din utilizarea Canalului Suez au rămas principalii stâlpi ai economiei egiptene în timpul turbulențelor”. Apache Corporation, o firmă americană de explorări de țiței și gaze naturale, a declarat că va investi 1 miliard de dolari în Egipt în următorii doi ani.
7. Qatar – 78 bani pe litrul de benzină (0,24 dolari)
Pe lângă faptul că este cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate, Qatar este membru OPEC, iar în 2009 a fost cel de-al 16-lea mare exportator de ţiţei din lume. Consumul intern de ţiţei al Qatarului s-a triplat din 2000 încoace, ca urmare a creşterii economice şisubvenţiilor generoase ale preţului la benzină.
Ţara din Golful Persic are al doilea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume, estimat la 102.700 dolari în 2011. Rezervele de ţiţei ale Qatarului sunt de 25,4 miliarde de barili, iar veniturile din exploatarea petrolului şi gazului natural reprezintă 50% din PIB-ul ţării.
6. Kuwait – 71 bani pe litrul de benzină (0,22 dolari)
Kuwait este a şasea ţară din lume după rezervele de ţiţei deţinute şi este unul din principalii producători şi exportatori OPEC. Exporturile de țiței reprezintă 50% din PIB-ul țării și constituie 95% din veniturile acesteia. Kuwait Petroleum Corporation are în plan creşterea producţiei la 4 milioane de barili pe zi până în 2020. Țara consumă doar o mică parte din producția de țiței: anul trecut, 87% din țițeiul extras în Kuwait a fost exportat.
Subvențiile produselor petroliere sunt cele mai mari pe cap de locuitor, acestea ridicându-se la 2.800 de dolari pe persoană, conform Earth Policy Institute. Emiratele Arabe Unite și Qatar urmau în acest top, fiecare alocând aproape 2.500 de dolari pe persoană.
5. Bahrain – 68 bani pe litrul de benzină (0,21 dolari)
Rezervele de petrol ale Bahrainului sunt mici faţă de cele deţinute de vecinii săi, dar a devenit centrul financiar al regiunii Golfului Persic și a investit enorm în sectorul vânzărilor cu amănuntul și în turism. Bahrain a semnat un acord de liber schimb cu Statele Unite în 2005 și este considerată drept cea mai prosperă economie din lumea arabă.
4. Turkmenistan – 62 bani pe litrul de benzină (0,19 dolari)
Realegerea președintelui Gurbanguly Berdymukhammedov pentru un nou mandat de cinci ani presupune că posesorii de automobile din Turkmenistan vor beneficia în continuare de 120 de litri de benzină gratuiți pe lună și de prețul infim de 0,19 dolari pe litru. Guvernul a promis subvenții pentru multe tipuri de carburanți până în 2030. Cu toate acestea, cum rezervele petroliere sunt destul de mici, capacitatea guvernului de a-și respecta promisiunea este pusă la îndoială.
3. Libia – 45 bani pe litrul de benzină (0,14 dolari)
Infrastructura petrolieră a Libiei a fost graf afectată în timpul revoltelor de anul trecut împotriva regimului Gaddafi. Multe câmpuri petroilere au fost minate, porturile au fost teatrul unor lupte sângeroase între rebeli și forțele loiale regimului iar principala rafinărie a țării a fost închisă.
Ministrul libian al Petrolului a declarat că administrația sa se așteaptă să atingă nivelul de producție dinainte de conflict, de 1,6 milioane de barili pe zi, în vara lui 2012. În prezent, Libia produce 1,265 milioane de barili zilnic. Creșterea producției, împreună cu stabilizarea politică a țării, ar putea stăvili creșterea prețului petrolului pe plan mondial.
2. Arabia Saudită – 42 bani pe litrul de benzină (0,13 dolari)
OPEC a anunțat recent că rezervele de țiței ale Arabiei Saudite sunt depășite doar de cele ale Venezuelei. Cu toate acestea, statul din America de Sud este mult mai puțin atractiv pentru investitori, fapt care va menține Arabia Saudită pe primul loc în topul exportatorilor de țiței pentru mulți ani de-acum înainte.
Însă, potrivit dezvăluirilor Wikileaks, care citează oficiali saudiți, rezervele de țiței ale țării ar putea fi supraestimate, chiar și cu 40%. Mai mult, pe măsură ce tensiunile pe seama programului nuclear iranian cresc, Arabia Saudită se va confrunta și cu o altă problemă: cât timp va putea să exporte 9 milioane de barili pe zi, față de 7,5 milioane de barili în ianuarie, pentru a controla creșterea prețului petrolului?
Arabia Saudită alocă 13,3 miliarde de dolari pe an pentru a subvenționa benzina și motorina.
1. Venezuela – 16 bani pe litrul de benzină (0,05 dolari)
Pregătindu-se pentru alegerile din octombrie 2012, Hugo Chavez, președintele Venezuelei știe este conştient că o creștere a preţului la carburanți se va dovedi o mişcare riscantă din punct de vedere politic. Ultima oară când guvernul a încercat să majorez preţul la carburanţi, în 1989, au urmat proteste în urma cărora sute de oameni şi-au pierdut viaţa.
Saxo Bank: Paradoxul Dow Jones la 13.000 de puncte
Pe 28 februarie, indicele industrial Dow Jones a avut o valoare de închidere peste 13.000 de puncte, pentru prima oară din decembrie 2007. Luând în considerare uriașa emoție legată de criză, nu ar fi normal să ne întrebăm cum a fost posibil? Citiţi în continuare o analiză a lui Steen Jakobsen, Chief Economist, Saxo Bank.
Sunt trei motive principale și două secundare care explică această performanță.
1. Primul ar fi dorința, disperarea oamenilor cheie de a crea, în mod artificial, monedă ieftină pentru todeauna.
2. Al doilea, o nouă emisiune monetară. Anunțul din 2009 privind o nouă emisiune monetară a dus indicele Dow de la 9.500 la 12.800 până în primăvara trecută. O mare parte din evoluție s-a datorat, așadar, politicii de emisiuni monetare și convingerii factorilor de decizie că, prin “cumpărarea” de timp și dobânzi coborâte, economia se va vindeca de la sine.
3. Al treilea motiv important a fost abilitatea companiilor de a-și adapta pozitiv operațiunile și afacerile la ciclurile de dezvoltare globală. Multe companii au făcut o treabă excelentă, ceea ce a adus ca rezultat marje și câștiguri mai mari.
Apoi, cele două motive secundare:
1. În primul rând, Dow Jones nu cântărește financiar atât de mult ca S&P-500.
2. În al doilea rând, vorbind despre acțiuni individuale, sunt numai 30 de acțiuni în Dow, iar performanța indicelui este de obicei condusă de IBM, Intel și Microsoft, plus McDonalds’ și Wall-Mart. Sunt toate companii conservatoare și extrem de bine administrate, defensive prin natura lor, astfel încât amestecul general de acțiuni IT plus cele defensive pot explica în mod ciclic performanța crescută a indicelui Dow față de alți indici, mult mai cuprinzători.
Ideea de bază: cât de bună este teoria unor dobânzi mici care creează un proces de autovindecare a economiei?
Acţiunile au devenit deja foarte scumpe
Acest lucru nu se întâmplă, mai ales dacă ne uităm cum cresc deficitul fiscal și șomajul. Apoi, este un argument bun faptul că Profitul Per Acțiune (EPS – Earning per Share) a cam atins vârful. Sunt companii care se află într-o formă foarte bună, dar realitatea economică este una a restrângerilor de cheltuieli iar clienții au disponibile tot mai puține venituri, de-a lungul anului, fie că vorbim de companii private sau clienți particulari. Acțiunile tind să evolueze bine în fazele primare ale unei emisiuni monetare și nu la fel de bine când banii devin din ce în ce mai circulați.
Cu toate acestea, trebuie să lăudăm America pentru cât de bine și-a gestionat perioada de criză. Acest lucru ar putea fi punctul de plecare a revenirii SUA în postura de motor al dezvoltării globale, înlocuind statele emergente din top.
Sunt trei motive principale și două secundare care explică această performanță.
1. Primul ar fi dorința, disperarea oamenilor cheie de a crea, în mod artificial, monedă ieftină pentru todeauna.
2. Al doilea, o nouă emisiune monetară. Anunțul din 2009 privind o nouă emisiune monetară a dus indicele Dow de la 9.500 la 12.800 până în primăvara trecută. O mare parte din evoluție s-a datorat, așadar, politicii de emisiuni monetare și convingerii factorilor de decizie că, prin “cumpărarea” de timp și dobânzi coborâte, economia se va vindeca de la sine.
3. Al treilea motiv important a fost abilitatea companiilor de a-și adapta pozitiv operațiunile și afacerile la ciclurile de dezvoltare globală. Multe companii au făcut o treabă excelentă, ceea ce a adus ca rezultat marje și câștiguri mai mari.
Apoi, cele două motive secundare:
1. În primul rând, Dow Jones nu cântărește financiar atât de mult ca S&P-500.
2. În al doilea rând, vorbind despre acțiuni individuale, sunt numai 30 de acțiuni în Dow, iar performanța indicelui este de obicei condusă de IBM, Intel și Microsoft, plus McDonalds’ și Wall-Mart. Sunt toate companii conservatoare și extrem de bine administrate, defensive prin natura lor, astfel încât amestecul general de acțiuni IT plus cele defensive pot explica în mod ciclic performanța crescută a indicelui Dow față de alți indici, mult mai cuprinzători.
Ideea de bază: cât de bună este teoria unor dobânzi mici care creează un proces de autovindecare a economiei?
Acţiunile au devenit deja foarte scumpe
Acest lucru nu se întâmplă, mai ales dacă ne uităm cum cresc deficitul fiscal și șomajul. Apoi, este un argument bun faptul că Profitul Per Acțiune (EPS – Earning per Share) a cam atins vârful. Sunt companii care se află într-o formă foarte bună, dar realitatea economică este una a restrângerilor de cheltuieli iar clienții au disponibile tot mai puține venituri, de-a lungul anului, fie că vorbim de companii private sau clienți particulari. Acțiunile tind să evolueze bine în fazele primare ale unei emisiuni monetare și nu la fel de bine când banii devin din ce în ce mai circulați.
Cu toate acestea, trebuie să lăudăm America pentru cât de bine și-a gestionat perioada de criză. Acest lucru ar putea fi punctul de plecare a revenirii SUA în postura de motor al dezvoltării globale, înlocuind statele emergente din top.
Bondurile emise pe Wall Street au săltat rezervele valutare la 33,4 miliarde euro
Rezervele valutare administrate de BNR au urcat în februarie cu circa 700 milioane euro, până la 33,39 miliarde euro, în special datorită emisiunii de obligaţiuni în dolari derulate de Ministerul Finanţelor pe piaţa americană de capital.
În urmă cu două săptămâni, Ministerul Finanţelor a vândut pe piaţa americană obligaţiuni de stat denominate în dolari, cu scadenţa la 10 ani, în valoare de 1,5 miliarde dolari (1,123 miliarde euro).
Astfel, pe partea de intrări, care s-au cifrat la 1,436 miliarde euro, bondurile în dolari au avut cea mai mare pondere. Tot pe partea intrărilor au avut loc modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.
În acelaşi timp, ieşirile s-au cifrat la 745 milioane euro, reprezentând plăţi din contul Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Economiştii ING remarcă faptul că bondurile în dolari au fost principalul vector al creşterii rezervelor şi, în plus, spun că datele indică faptul că BNR nu a fost activă în piaţa valutară în ultima lună.
Totodată, motivul pentru care leul a traversat o perioada de slăbire, în timp ce monedele emergente din regiune se întăreau, iar aceasta nu s-a văzut în creşterea rezervelor din intervenţiile în piaţa valutară, sugerează că moneda naţională este aproape ignorată de fondurile speculative, conchid economiştii ING.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,435 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 29 februarie 2012 au fost de 37,822 miliarde euro, faţă de 37,089 miliarde euro la 31 ianuarie 2012.
În urmă cu două săptămâni, Ministerul Finanţelor a vândut pe piaţa americană obligaţiuni de stat denominate în dolari, cu scadenţa la 10 ani, în valoare de 1,5 miliarde dolari (1,123 miliarde euro).
Astfel, pe partea de intrări, care s-au cifrat la 1,436 miliarde euro, bondurile în dolari au avut cea mai mare pondere. Tot pe partea intrărilor au avut loc modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.
În acelaşi timp, ieşirile s-au cifrat la 745 milioane euro, reprezentând plăţi din contul Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Economiştii ING remarcă faptul că bondurile în dolari au fost principalul vector al creşterii rezervelor şi, în plus, spun că datele indică faptul că BNR nu a fost activă în piaţa valutară în ultima lună.
Totodată, motivul pentru care leul a traversat o perioada de slăbire, în timp ce monedele emergente din regiune se întăreau, iar aceasta nu s-a văzut în creşterea rezervelor din intervenţiile în piaţa valutară, sugerează că moneda naţională este aproape ignorată de fondurile speculative, conchid economiştii ING.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,435 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 29 februarie 2012 au fost de 37,822 miliarde euro, faţă de 37,089 miliarde euro la 31 ianuarie 2012.
1 mar. 2012
Instrucțiuni de plată semnate cu telefonul mobil
Intesa Sanpaolo Bank, subsidiară a Grupului Intesa Sanpaolo, oferă clienţilor săi, utilizatori de Internet Banking, posibilitatea instalării aplicaţiei Mobile Token (M-Token) direct pe telefonul mobil.
Aceasta este disponibilă acum pentru orice tip de telefon, inclusiv cele de tip „smartphone” cu sistem de operare iOS (iPhone) şi Android. Conexiunea la Internet este necesară doar pentru descărcarea iniţială a aplicaţiei.
M-Token permite instalarea softului de generare a codurilor de securitate direct pe telefonul mobil, fără a mai fi necesar un dispozitiv de tip digipass (hard token). Această facilitate îmbină astfel familiaritatea şi uşurinţa folosirii telefonului mobil cu gradul ridicat de securitate oferit de dispozitivele clasice. Ambele sisteme generează coduri OTP (One Time Password) pentru autentificarea în aplicaţie şi coduri MAC (Message Authentication Code) necesare semnării digitale a instrucţiunilor de plată.
În cadrul Pachetului Lider serviciul de Internet Banking este oferit gratuit şi are comision 0 (zero) la toate operaţiunile intra şi interbancare, pentru plăţile în lei şi transferurile în valută, exclusiv SEPA.
Aceasta este disponibilă acum pentru orice tip de telefon, inclusiv cele de tip „smartphone” cu sistem de operare iOS (iPhone) şi Android. Conexiunea la Internet este necesară doar pentru descărcarea iniţială a aplicaţiei.
M-Token permite instalarea softului de generare a codurilor de securitate direct pe telefonul mobil, fără a mai fi necesar un dispozitiv de tip digipass (hard token). Această facilitate îmbină astfel familiaritatea şi uşurinţa folosirii telefonului mobil cu gradul ridicat de securitate oferit de dispozitivele clasice. Ambele sisteme generează coduri OTP (One Time Password) pentru autentificarea în aplicaţie şi coduri MAC (Message Authentication Code) necesare semnării digitale a instrucţiunilor de plată.
În cadrul Pachetului Lider serviciul de Internet Banking este oferit gratuit şi are comision 0 (zero) la toate operaţiunile intra şi interbancare, pentru plăţile în lei şi transferurile în valută, exclusiv SEPA.
Românii renunţă treptat la cash: Peste jumătate din plăţile clienţilor Raiffeisen se execută electronic
Volumul total de facturi plătite prin Raiffeisen Bank s-a ridicat la 382 milioane euro în 2011, iar mai mult de jumătate dintre ele au fost făcute prin intermediul canalelor electronice puse la dispoziţie de bancă.
Clienţii Raiffeisen Bank plătesc lunar facturi de utilităţi sau alte servicii în valoare totală de 31,8 milioane euro, iar 63% din aceste plăţi sunt făcute pe canalele electronice - online banking, Smart Mobile, ATM, direct debit şi Multicash (accesibil persoanelor juridice).
„Anul 2011 a marcat clar schimbarea preferinţei clienţilor spre utilizarea canalelor electronice pentru efectuarea de plăţi facturi. Este rezultatul campaniilor de promovare desfăşurate de bancă, corelat cu investiţiile constante în lansarea de servicii noi, moderne pentru a permite economia de timp şi o interacţiune simplificată cu banca” a declarat Florentina Stilu, director Cash Management.
Anul trecut Raiffeisen Bank a introdus plata facturilor direct la ATM, serviciu care interconectează cei peste 1.400.000 de deţinători de carduri de debit cu furnizorii principali de utilităţi de pe piata românească. La începutul anului 2012, banca a relansat Mobile Banking, într-o versiune mult îmbunătăţită - "Smart Mobile", care include şi funcţionalităţi pentru plata facturilor la utilitati. Folosind canale electronice pentru plăţi, clienţii beneficiază de costuri reduse, câştigă timp şi îşi planifică mai bine cheltuielile lunare.
Raiffeisen Bank are o reţea de 542 de agenţii în toată ţara care deservesc aproximativ două milioane clienţi persoane fizice, 100.000 de IMM-uri şi peste 6.800 corporaţii mari şi medii. Banca are o reţea de peste 1.100 de ATM-uri şi peste 10.000 de EPOS-uri.
Clienţii Raiffeisen Bank plătesc lunar facturi de utilităţi sau alte servicii în valoare totală de 31,8 milioane euro, iar 63% din aceste plăţi sunt făcute pe canalele electronice - online banking, Smart Mobile, ATM, direct debit şi Multicash (accesibil persoanelor juridice).
„Anul 2011 a marcat clar schimbarea preferinţei clienţilor spre utilizarea canalelor electronice pentru efectuarea de plăţi facturi. Este rezultatul campaniilor de promovare desfăşurate de bancă, corelat cu investiţiile constante în lansarea de servicii noi, moderne pentru a permite economia de timp şi o interacţiune simplificată cu banca” a declarat Florentina Stilu, director Cash Management.
Anul trecut Raiffeisen Bank a introdus plata facturilor direct la ATM, serviciu care interconectează cei peste 1.400.000 de deţinători de carduri de debit cu furnizorii principali de utilităţi de pe piata românească. La începutul anului 2012, banca a relansat Mobile Banking, într-o versiune mult îmbunătăţită - "Smart Mobile", care include şi funcţionalităţi pentru plata facturilor la utilitati. Folosind canale electronice pentru plăţi, clienţii beneficiază de costuri reduse, câştigă timp şi îşi planifică mai bine cheltuielile lunare.
Raiffeisen Bank are o reţea de 542 de agenţii în toată ţara care deservesc aproximativ două milioane clienţi persoane fizice, 100.000 de IMM-uri şi peste 6.800 corporaţii mari şi medii. Banca are o reţea de peste 1.100 de ATM-uri şi peste 10.000 de EPOS-uri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)