Unicredit Țiriac Bank a conceput un tip de dobândă cel puțin inedit pentru creditele în lei acordate IMM-urilor: Indicele Robor O/N + 6,5%. Robor O/N este dobânda overnight pe o zi practicată de bănci pe piața interbancară pentru împrumuturile între ele.
“Câteodată clienții preferă o astfel de dobândă. Până la urmă este cel mai bun benchmark care poate fi oferit”, ne-a declarat Bogdan Spuza, director de marketing Unicredit Țiriac Bank. Într-adevăr, Robor Over Night este cea mai mică dobândă de pe piața interbancară. Totuși, dobânda la un credit pentru IMM presupune un cost anual pe care întreprinzătorul trebuie să îl ia în calcul și de care trebuie să țină cont în cash-flow-ul pe care îl prezintă băncii până la urmă. A avea totuși o dobândă care se modifică zilnic nu pare a fi cea mai bună soluție pentru un IMM care în ochii băncii este caracterizat oricum ca fiind cu o pregătire economico-financiară relativ modestă.
Practic, întreprinzătorul nu are control asupra dobânzii decât dacă își angajează un om care să calculeze zilnic câți bani a tras firma din linia de credit și zilnic să îi aplice dobânda Over Night de pe site-ul BNR. Bogdan Spuza spune că atunci când se face evaluarea IMM-ului nu se ia în calcul dobânda (adică nu este prezentată în vreun scadențar), iar după aprobare, banca îi calculează zilnic dobânda la suma trasă din credit.
28 feb. 2012
Bursa din Viena a lansat noi derivative pe trei indici bursieri
Vienna Stock Exchange (Bursa de valori din Viena) a lansat noi produse derivate pe trei indici administraţi – ATX, CECE EUR şi RDX. Prin intermediul noilor produse, performanţa indicilor suport este multiplicată cu un factor fix, investitorii putând miza atât pe creşterea indicilor (prin produsele cu levier pozitiv), cât şi pe scăderea indicilor (prin produsele cu levier negativ).
ATX (Austrian Trade Exchange) reprezintă indicele de referinţă al bursei din Viena, CECE EUR reprezintă un indice construit de bursa din Viena cu acţiuni din Europa Cerntrală şi de Est, iar RDX (Russian Depositary Index) este un indice construit pentru bursa din Moscova.
Indicii Levier sunt legaţi de performanţa indicilor suport şi reproduc mişcările zilnice ale acestora cu un factor de multiplicare (levier) fix. În plus, costul de finanţare a poziţiilor long (de cumpărare) se vor regăsi în cont.
Indicii Short sunt invers dependenţi de performanţa indicelui suport şi reproduc mişcările zilnice ale acestora cu un levier negativ. De asemenea, clienţii vor beneficia de dobândă pentru capitalul primit în urma poziţiilor short (de vânzare).
În fapt, pentru toţi cei trei indici menţionaţi au fost lansate produse cu levier de -2 (Short Index), 2 şi 4 (Leverage Index).
Astfel, pe indicele ATX, avem DoubleShort ATX (levier de -2), ATX NTR Leverage x2 şi ATX NTR Leverage x4. Similar, au fost lansate produse derivative pe ceilalţi doi indici.
ATX (Austrian Trade Exchange) reprezintă indicele de referinţă al bursei din Viena, CECE EUR reprezintă un indice construit de bursa din Viena cu acţiuni din Europa Cerntrală şi de Est, iar RDX (Russian Depositary Index) este un indice construit pentru bursa din Moscova.
Indicii Levier sunt legaţi de performanţa indicilor suport şi reproduc mişcările zilnice ale acestora cu un factor de multiplicare (levier) fix. În plus, costul de finanţare a poziţiilor long (de cumpărare) se vor regăsi în cont.
Indicii Short sunt invers dependenţi de performanţa indicelui suport şi reproduc mişcările zilnice ale acestora cu un levier negativ. De asemenea, clienţii vor beneficia de dobândă pentru capitalul primit în urma poziţiilor short (de vânzare).
În fapt, pentru toţi cei trei indici menţionaţi au fost lansate produse cu levier de -2 (Short Index), 2 şi 4 (Leverage Index).
Astfel, pe indicele ATX, avem DoubleShort ATX (levier de -2), ATX NTR Leverage x2 şi ATX NTR Leverage x4. Similar, au fost lansate produse derivative pe ceilalţi doi indici.
Firmele au nevoie de noi facilităţi fiscale în domeniul resurselor umane
Politicile interne trebuie să compenseze dificultăţile pe care firmele le întâmpină pe plan European. Facilităţile fiscale pentru angajarea şomerilor şi pentru munca temporară- soluţii folositoare atât firmelor, cât şi la nivel macroeconomic
“Deşi România a avut în 2011 un rezultat foarte bun per ansamblu, respectiv o creştere economică de 2,5% faţă de 2010, scăderea –uşoară, dar neaşteptată- a PIB-ului în ultimul trimestru al anului trecut faţă de precedentul arată că surprize neplăcute ar putea să apară şi pe parcursul anului curent, în special în contextul European actual. În consecinţă, firmele româneşti au nevoie de o serie de măsuri pe plan intern, care să le ajute să nu ajungă din nou în dificultăţi similare anilor de criză”, a arǎtat Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit-Contabilitate.
“De exemplu, acordarea de facilităţi fiscale pentru angajările cu contracte de muncă temporare ar constitui un stimul semnificativ pentru dezvoltarea companiilor, care ar îndrăzni astfel mult mai mult să lanseze diferite proiecte suplimentare prin care să evolueze”, a precizat Mirela Șerban.
Legislaţia actuală prevede sistemul muncii prin agent de muncă temporară, dar nu conţine nici o facilitate fiscală specială pentru vreuna dintre părţi. Conform reglementărilor în vigoare, munca temporară este cea prestată de un salariat temporar, care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. Durata pe care se poate desfăşura munca temporară este de cel mult 24 de luni sau, în cazul prelungirii contractului, până la un total de cel mult 36 de luni. Contractul de muncă temporară are natura unui contract individual de muncă, prin urmare trebuie respectate condiţiile prevăzute în Codul Muncii. Agentul de muncă temporară trebuie să aibă o autorizaţie emisă de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru a putea desfăşura asemenea activităţi.
Sistemul muncii temporare este avantajos şi pentru salariaţi: perioada de muncă este acumulată la vechime, dacă este cazul ulterior- angajatul poate beneficia de ajutor de şomaj ca şi un angajat cu contract individual de muncă (stagiul de cotizare trebuie sa fie de minim un an) şi beneficiază de egalitate de tratament ca şi proprii angajaţi ai angajatorului la care prestează munca temporară.
“Munca temporară este prea puţin cunoscută, mediatizată şi folosită în România, deşi are multiple beneficii pentru toţi cei implicaţi. Evident, stimularea companiilor pentru a apela la munca temporară ar creşte gradul de utilizare al acesteia, mai ales dacă cei angajaţi ar proveni din rândurile şomerilor”, a arătat Mirela Şerban.
Facilităţi pentru angajarea şomerilor- în regim permanent însă- au fost acordate în anul 2010, de exemplu, dar, din păcate, puţine companii au putut apela în realitate la acestea întrucât, pentru obţinerea facilităţilor, se impuneau condiţii pe care nu multe firme îndrăzneau să şi le asume: angajatorii trebuiau să se oblige ca, timp de 12 luni, să nu desfiinţeze locurile de munca (prin concediere din motive care nu ţin de persoana salariatului), adica nu puteau face restructurari, o condiţie greu de asumat în condiţii economice dificile.
Unele facilităţi sunt în vigoare şi astăzi, respectiv cele pentru angajarea absolvenţilor, a şomerilor care au peste 45 de ani sau a părinţilor unici, prevad acordarea de credite în condiţii avantajoase etc.
“Facilităţile fiscale trebuie să se înscrie în politici şi strategii coerente de a sprijini firmele, altfel nimeni nu câştigă nimic şi se consumă timp cu redactarea şi implementarea unor acte normative care nu îşi demonstrează aplicabilitatea în practică. Anul curent se află "într-o cumpănă" pe care încă putem decide în ce parte să o înclinăm şi cât de mult: cu o strategie internă naţională inteligentă, sectorul privat din România se poate dezvolta foarte bine în 2012, compensând dificultăţile întâmpinate pe plan European. Astfel, stimularea muncii temporare- foarte puţin dezvoltată în România comparativ cu restul UE- poate fi "o carte câştigătoare" pentru acest an, permiţând iniţierea de noi proiecte şi stimularea inovaţiei, contribuind la menţinerea preţurilor de producţie la un nivel mai scăzut, precum şi la stimularea consumului intern. Şi, în mod natural, acest parcurs ciclic va permite apoi permanentizarea acelor relaţii de muncă”, a arătat Mirela Serban.
“Deşi România a avut în 2011 un rezultat foarte bun per ansamblu, respectiv o creştere economică de 2,5% faţă de 2010, scăderea –uşoară, dar neaşteptată- a PIB-ului în ultimul trimestru al anului trecut faţă de precedentul arată că surprize neplăcute ar putea să apară şi pe parcursul anului curent, în special în contextul European actual. În consecinţă, firmele româneşti au nevoie de o serie de măsuri pe plan intern, care să le ajute să nu ajungă din nou în dificultăţi similare anilor de criză”, a arǎtat Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit-Contabilitate.
“De exemplu, acordarea de facilităţi fiscale pentru angajările cu contracte de muncă temporare ar constitui un stimul semnificativ pentru dezvoltarea companiilor, care ar îndrăzni astfel mult mai mult să lanseze diferite proiecte suplimentare prin care să evolueze”, a precizat Mirela Șerban.
Legislaţia actuală prevede sistemul muncii prin agent de muncă temporară, dar nu conţine nici o facilitate fiscală specială pentru vreuna dintre părţi. Conform reglementărilor în vigoare, munca temporară este cea prestată de un salariat temporar, care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. Durata pe care se poate desfăşura munca temporară este de cel mult 24 de luni sau, în cazul prelungirii contractului, până la un total de cel mult 36 de luni. Contractul de muncă temporară are natura unui contract individual de muncă, prin urmare trebuie respectate condiţiile prevăzute în Codul Muncii. Agentul de muncă temporară trebuie să aibă o autorizaţie emisă de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru a putea desfăşura asemenea activităţi.
Sistemul muncii temporare este avantajos şi pentru salariaţi: perioada de muncă este acumulată la vechime, dacă este cazul ulterior- angajatul poate beneficia de ajutor de şomaj ca şi un angajat cu contract individual de muncă (stagiul de cotizare trebuie sa fie de minim un an) şi beneficiază de egalitate de tratament ca şi proprii angajaţi ai angajatorului la care prestează munca temporară.
“Munca temporară este prea puţin cunoscută, mediatizată şi folosită în România, deşi are multiple beneficii pentru toţi cei implicaţi. Evident, stimularea companiilor pentru a apela la munca temporară ar creşte gradul de utilizare al acesteia, mai ales dacă cei angajaţi ar proveni din rândurile şomerilor”, a arătat Mirela Şerban.
Facilităţi pentru angajarea şomerilor- în regim permanent însă- au fost acordate în anul 2010, de exemplu, dar, din păcate, puţine companii au putut apela în realitate la acestea întrucât, pentru obţinerea facilităţilor, se impuneau condiţii pe care nu multe firme îndrăzneau să şi le asume: angajatorii trebuiau să se oblige ca, timp de 12 luni, să nu desfiinţeze locurile de munca (prin concediere din motive care nu ţin de persoana salariatului), adica nu puteau face restructurari, o condiţie greu de asumat în condiţii economice dificile.
Unele facilităţi sunt în vigoare şi astăzi, respectiv cele pentru angajarea absolvenţilor, a şomerilor care au peste 45 de ani sau a părinţilor unici, prevad acordarea de credite în condiţii avantajoase etc.
“Facilităţile fiscale trebuie să se înscrie în politici şi strategii coerente de a sprijini firmele, altfel nimeni nu câştigă nimic şi se consumă timp cu redactarea şi implementarea unor acte normative care nu îşi demonstrează aplicabilitatea în practică. Anul curent se află "într-o cumpănă" pe care încă putem decide în ce parte să o înclinăm şi cât de mult: cu o strategie internă naţională inteligentă, sectorul privat din România se poate dezvolta foarte bine în 2012, compensând dificultăţile întâmpinate pe plan European. Astfel, stimularea muncii temporare- foarte puţin dezvoltată în România comparativ cu restul UE- poate fi "o carte câştigătoare" pentru acest an, permiţând iniţierea de noi proiecte şi stimularea inovaţiei, contribuind la menţinerea preţurilor de producţie la un nivel mai scăzut, precum şi la stimularea consumului intern. Şi, în mod natural, acest parcurs ciclic va permite apoi permanentizarea acelor relaţii de muncă”, a arătat Mirela Serban.
BCR a crescut puternic pe private banking, cu o echipă nouă. Vezi câţi bani au clienţii de top ai băncii
BCR a reuşit o creştere cu 32% a activelor administrate pentru clienţii săi de Private Banking, până la 941 milioane euro la sfârşitul lui 2011, expansiunea datorându-se în special schimbării din temelii a echipei de experţi. Pe medie, un client de private banking al BCR a ajuns să deţină circa jumătate de milion de euro.
Practic, deşi vorbim de cea mai mare bancă de pe plan local, până nu de mult BCR nu avea o echipă de top pe piaţa private bankingului din România. Astfel, împrospătarea fundamentală a echipei s-a dovedit a fi reţeta succesului pentru bancă.
“Ce ne-a determinat să ne concetrăm pe segmentul de private banking? Aveam toate ingredientele – cei mai mulţi clienţi, cele mai mari volume etc –, dar nu aveam o poziţionare corectă în piaţă. Nu aveam reţeta potrivită. Aveam nevoie de o expertiză adaptată vremurilor, expertiză care e dată de oameni”, a explicat Sorin Mititelu, directorul executiv pe partea de retail din cadrul BCR.
Timp de şase luni în 2010, BCR şi-a selectat cei mai buni experţi pe private banking din România, pornind din 2011 cu o echipa schimbată în proporţie de 75%.
Noua echipa numără 18 bancheri dedicaţi clienţilor de top, prezenţi în cinci centre regionale (Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara şi Iaşi), aceştia fiind susţinuţi în teritoriu de alţi 140 de consilieri pentru tranzacţiile de zi cu zi atât ale clienţilor de private banking, cât şi ale celor care aspiră la acest statut.
Experienţa cumulată a consilierilor de private banking pe pieţele financiare este de 219 ani, ceea ce înseamnă o experienţă medie de circa 10 ani.
Clientul mediu de private banking din BCR are peste 450.000 euro
Vă întrebaţi poate cine se califică pentru serviciile de private banking ale BCR Erste. Potrivit lui Ştefan Furtună, şeful BCR Erste Private Banking, cei care vor să beneficieze de serviciile dedicate ale diviziei pe care o conduce trebuie să deţină peste 200.000 euro în conturi la BCR.
Cu toate acestea, deţinerea unei sume de peste 200.000 euro nu califică automat un client pentru serviciile de private banking, dacă acesta doreşte să plaseze banii doar în depozite. Pe de altă parte, prin cei 140 de consilieri de private banking din teritoriu, BCR se adresează şi clienţilor care aspiră la statutul de private banking, adică cei cu sume de peste 40.000 euro.
Pe serviciul de private banking, BCR a ajuns la sfârşitul lui 2011 la peste 2.000 de clienţi, în creştere cu 29% faţă de anul anterior. Raportat la nivelul activelor administrate la sfârşitul lui 2011 – de 941 milioane euro –, înseamnă că BCR administrează pentru un client de private banking în medie 470.00 euro.
Potrivit lui Furtună, primii zece clienţi deţin sub 10% din activele administrate de serviciul de private banking al BCR.
Cei mai mulţi bani plasaţi în depozite şi titluri de stat
Din cele 941 milioane euro, peste 500 milioane euro sunt ţinute de către clienţii de private banking în depozite la termen. Restul de 431 milioane sunt plasate în produse de investiţii, din care peste 60% în titluri de stat şi fonduri de obligaţiuni.
Aurul fizic, care pe fondul creşterii fulminante a cotaţiilor în prima parte a anului trecut a atras cel mai mult atenţia mass media, deţine o cotă de doar 5% din totalul tranzacţiilor cu produse de investiţii. Practic, deşi BCR a vândut anul trecut clienţilor de private banking circa o tonă de aur, aceasta a reprezentat a 20-a parte din tranzacţiile totale ale acestora.
De asemenea, tranzacţiile cu aur fizic, de 1 miliard de euro, au reprezentat doar un sfert din totalul tranzacţiilor cu produse bazate pe aur (4 miliarde euro), restul de trei sferturi fiind tranzacţii cu certificate sau derivative pe aur.
După titlurile de stat, tranzacţiile cu acţiuni au avut a doua pondere în portofoliul clienţilor, cu 28%, urmate de depozite structurate, cu 7%.
Practic, deşi vorbim de cea mai mare bancă de pe plan local, până nu de mult BCR nu avea o echipă de top pe piaţa private bankingului din România. Astfel, împrospătarea fundamentală a echipei s-a dovedit a fi reţeta succesului pentru bancă.
“Ce ne-a determinat să ne concetrăm pe segmentul de private banking? Aveam toate ingredientele – cei mai mulţi clienţi, cele mai mari volume etc –, dar nu aveam o poziţionare corectă în piaţă. Nu aveam reţeta potrivită. Aveam nevoie de o expertiză adaptată vremurilor, expertiză care e dată de oameni”, a explicat Sorin Mititelu, directorul executiv pe partea de retail din cadrul BCR.
Timp de şase luni în 2010, BCR şi-a selectat cei mai buni experţi pe private banking din România, pornind din 2011 cu o echipa schimbată în proporţie de 75%.
Noua echipa numără 18 bancheri dedicaţi clienţilor de top, prezenţi în cinci centre regionale (Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara şi Iaşi), aceştia fiind susţinuţi în teritoriu de alţi 140 de consilieri pentru tranzacţiile de zi cu zi atât ale clienţilor de private banking, cât şi ale celor care aspiră la acest statut.
Experienţa cumulată a consilierilor de private banking pe pieţele financiare este de 219 ani, ceea ce înseamnă o experienţă medie de circa 10 ani.
Clientul mediu de private banking din BCR are peste 450.000 euro
Vă întrebaţi poate cine se califică pentru serviciile de private banking ale BCR Erste. Potrivit lui Ştefan Furtună, şeful BCR Erste Private Banking, cei care vor să beneficieze de serviciile dedicate ale diviziei pe care o conduce trebuie să deţină peste 200.000 euro în conturi la BCR.
Cu toate acestea, deţinerea unei sume de peste 200.000 euro nu califică automat un client pentru serviciile de private banking, dacă acesta doreşte să plaseze banii doar în depozite. Pe de altă parte, prin cei 140 de consilieri de private banking din teritoriu, BCR se adresează şi clienţilor care aspiră la statutul de private banking, adică cei cu sume de peste 40.000 euro.
Pe serviciul de private banking, BCR a ajuns la sfârşitul lui 2011 la peste 2.000 de clienţi, în creştere cu 29% faţă de anul anterior. Raportat la nivelul activelor administrate la sfârşitul lui 2011 – de 941 milioane euro –, înseamnă că BCR administrează pentru un client de private banking în medie 470.00 euro.
Potrivit lui Furtună, primii zece clienţi deţin sub 10% din activele administrate de serviciul de private banking al BCR.
Cei mai mulţi bani plasaţi în depozite şi titluri de stat
Din cele 941 milioane euro, peste 500 milioane euro sunt ţinute de către clienţii de private banking în depozite la termen. Restul de 431 milioane sunt plasate în produse de investiţii, din care peste 60% în titluri de stat şi fonduri de obligaţiuni.
Aurul fizic, care pe fondul creşterii fulminante a cotaţiilor în prima parte a anului trecut a atras cel mai mult atenţia mass media, deţine o cotă de doar 5% din totalul tranzacţiilor cu produse de investiţii. Practic, deşi BCR a vândut anul trecut clienţilor de private banking circa o tonă de aur, aceasta a reprezentat a 20-a parte din tranzacţiile totale ale acestora.
De asemenea, tranzacţiile cu aur fizic, de 1 miliard de euro, au reprezentat doar un sfert din totalul tranzacţiilor cu produse bazate pe aur (4 miliarde euro), restul de trei sferturi fiind tranzacţii cu certificate sau derivative pe aur.
După titlurile de stat, tranzacţiile cu acţiuni au avut a doua pondere în portofoliul clienţilor, cu 28%, urmate de depozite structurate, cu 7%.
Profit de 22 de miliarde de dolari în 2011 pentru cea mai mare bancă din Europa
HSBC Holdings PLC, cel mai mare grup bancar din Europa, a raportat luni un profit de aproape 22 miliarde de dolari în 2011, adică cel mai semnificativ profit înregistrat în rândul băncilor din Europa Occidentală, succes pus pe seama performanţelor foarte bune din Asia şi alte pieţe emergente.
Anul trecut grupul bancar britanic a realizat un profit de 21,9 miliarde de dolari, în creştere cu 15% faţă de 2010, dar sub estimările analiştilor, care se aşteptau la un câştig de 22,2 miliarde de dolari. Profitul realizat de HSBC include şi câştigurile de 3,9 miliarde de dolari realizate de pe urma valorii propriei datorii.
La divizia de investiţii, profitul a scăzut cu 24% la 7 miliarde de dolari, din cauza crizei datoriilor din zona euro care a încetinit activitatea de pe pieţele de capital în a doua jumătate a lui 2011.
Luna trecută HSBC a anunţat vânzarea operaţiunilor sale bancare din Costa Rica, El Salvador şi Honduras către Banco Davivienda S.A. din Columbia, pentru 801 milioane de dolari. Vânzarea face parte dintr-un şir de tranzacţii încheiate de HSBC după ce în 2011 banca a anunţat că are de gând să realizeze economii de până la 3,5 miliarde de dolari până în 2013 şi să elimine 30.000 de locuri de muncă la nivel global.
Printre activele pe care HSBC le-a vândut recent se află operaţiunile de carduri de credit din SUA, divizia de brokeraj din Canada şi operaţiunile de retail banking din Rusia, Chile şi Polonia. În decembrie, HSBC a vândut şi operaţiunile de private banking din Japonia către grupul elveţian Credit Suisse pentru 2,7 miliarde de dolari.
Decizia de vânzare a operaţiunilor bancare din Costa Rica, El Salvador şi Honduras este a 18-a tranzacţie din ultimele 12 luni, valoarea combinată a tranzacţiilor eliberând active riscante de peste 48 miliarde de dolari.
HSBC este o bancă înfiinţată la Hong Kong şi Shanghai în 1865 şi în mod tradiţional s-a concentrat pe piaţa asiatică. În prezent, HSBC are 7.500 de sucursale în peste 80 de ţări şi regiuni. Cu active de 2.720 miliarde de dolari, HSBC este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume.
Anul trecut grupul bancar britanic a realizat un profit de 21,9 miliarde de dolari, în creştere cu 15% faţă de 2010, dar sub estimările analiştilor, care se aşteptau la un câştig de 22,2 miliarde de dolari. Profitul realizat de HSBC include şi câştigurile de 3,9 miliarde de dolari realizate de pe urma valorii propriei datorii.
La divizia de investiţii, profitul a scăzut cu 24% la 7 miliarde de dolari, din cauza crizei datoriilor din zona euro care a încetinit activitatea de pe pieţele de capital în a doua jumătate a lui 2011.
Luna trecută HSBC a anunţat vânzarea operaţiunilor sale bancare din Costa Rica, El Salvador şi Honduras către Banco Davivienda S.A. din Columbia, pentru 801 milioane de dolari. Vânzarea face parte dintr-un şir de tranzacţii încheiate de HSBC după ce în 2011 banca a anunţat că are de gând să realizeze economii de până la 3,5 miliarde de dolari până în 2013 şi să elimine 30.000 de locuri de muncă la nivel global.
Printre activele pe care HSBC le-a vândut recent se află operaţiunile de carduri de credit din SUA, divizia de brokeraj din Canada şi operaţiunile de retail banking din Rusia, Chile şi Polonia. În decembrie, HSBC a vândut şi operaţiunile de private banking din Japonia către grupul elveţian Credit Suisse pentru 2,7 miliarde de dolari.
Decizia de vânzare a operaţiunilor bancare din Costa Rica, El Salvador şi Honduras este a 18-a tranzacţie din ultimele 12 luni, valoarea combinată a tranzacţiilor eliberând active riscante de peste 48 miliarde de dolari.
HSBC este o bancă înfiinţată la Hong Kong şi Shanghai în 1865 şi în mod tradiţional s-a concentrat pe piaţa asiatică. În prezent, HSBC are 7.500 de sucursale în peste 80 de ţări şi regiuni. Cu active de 2.720 miliarde de dolari, HSBC este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume.
Volksbank România are un nou vicepreşedinte
Volksbank România l-a numit în funcţia de vicepreşedinte pe Sorin Şerban, care anterior a ocupat poziţia de Chief Risk Officer în cadrul Garanti Bank România.
Sorin Şerban va fi coordonator al activităţilor Resortului de Restructurări şi Recuperare Credite în cadrul Volksbank.
El are o experienţă de peste 16 ani în domeniul financiar, din care mai bine de 12 ani în managementul riscului şi creditare. Înainte de a lucra la Garanti Bank, Sorin Şerban a ocupat diverse funcţii de management în mai multe instituţii bancare din România – OTP Bank Romania, CA IB Corporate Finance România, Millennium Bank şi Citibank România, dar şi în afara ţării – ING Bank Canada, unde a ocupat funcţia de Market Risk Analyst.
“Principalul obiectiv pe care îl avem în vedere este să păstrăm clienţii şi să le câştigăm încrederea, prin cunoaşterea şi adaptarea constantă la nevoile lor financiare”, a declarat Sorin Şerban.
Sorin Şerban va fi coordonator al activităţilor Resortului de Restructurări şi Recuperare Credite în cadrul Volksbank.
El are o experienţă de peste 16 ani în domeniul financiar, din care mai bine de 12 ani în managementul riscului şi creditare. Înainte de a lucra la Garanti Bank, Sorin Şerban a ocupat diverse funcţii de management în mai multe instituţii bancare din România – OTP Bank Romania, CA IB Corporate Finance România, Millennium Bank şi Citibank România, dar şi în afara ţării – ING Bank Canada, unde a ocupat funcţia de Market Risk Analyst.
“Principalul obiectiv pe care îl avem în vedere este să păstrăm clienţii şi să le câştigăm încrederea, prin cunoaşterea şi adaptarea constantă la nevoile lor financiare”, a declarat Sorin Şerban.
27 feb. 2012
Atenţie la pompă! Petrolul înregistrează cea mai mare serie de scumpiri din ultimii doi ani
Preţul petrolului a avansat vineri pentru a şaptea zi la rând, cea mai mare serie din ianuarie 2010 încoace, pe fondul semnelor de recuperare economică din SUA şi Germania şi al îngrijorării escaladării tensiunilor induse de ameninţarea Iranului asupra furnizărilor, transmite Bloomberg. Potrivit analiştilor, ne aşteaptă o nouă săptămână de scumpiri.
Cotaţiile contractelor futures pe petrol au continua să urce azi de la maximul ultimelor mai bine de nouă luni şi se îndreaptă către a treia săptămână de creşteri.
Cererile de ajutor de şomaj au rămas în SUA la cel mai mic nivel din martie 2008 încoace, în timp ce încrederea consumatorilor din Coreea de Sud a crescut până la cel mai înalt nivel din ultimele trei luni, iar Germania a raportat pentru anul trecut o creştere economică de 1,5%, încheind astfel 8 trimestre de creştere consecutivă.
Petrolul ar putea creşte în următoarea săptămână pe măsură ce sancţiunile asupra Iranului se vor întări, potrivit unui sondaj Bloomberg. “Riscurile de colaps macroeconomic complet se retrag rapid. Cu toate acestea, riscurile geopolitice sunt în creştere, cu escaladarea tensiunilor legate de Iran manifestându-se printr-o serie de războaie ale autorităţilor”, spune un analist al Barclays.
Petrolul cu livrare în aprilie a crescut cu mai mult de 0,8% până la 108,70 dolari/baril în tranzacţiile electronice de pe bursa din New York (NYMEX) şi se tranzacţiona vineri la 108,26 dolari/baril în jurul orei 15.00 (ora României). Contractul a câştigat joi 1,5%, până la 107,83 dolari, cea mai mare cotaţie din 4 mai 2011. Preţul contractului a urcat cu 4,7% în această săptămână şi cu 11% de la începutul anului.
Preţul petrolului Brent, care reprezintă referinţa europeană, a fost stabilit în urcare cu 0,21%, la 123,83 dolari/baril, pe bursa din Londra (ICE Futures Europe exchange). Prima pe care referinţă europeană faţă de petrolul WTI cotat la New York, a ajuns la 15,57 dolari, în uşoară scădere faţă de ieri, când a fost de 15,79 dolari. Aceasta a atins un nivel record de 27,88 dolari pe 14 octombrie
Cotaţiile contractelor futures pe petrol au continua să urce azi de la maximul ultimelor mai bine de nouă luni şi se îndreaptă către a treia săptămână de creşteri.
Cererile de ajutor de şomaj au rămas în SUA la cel mai mic nivel din martie 2008 încoace, în timp ce încrederea consumatorilor din Coreea de Sud a crescut până la cel mai înalt nivel din ultimele trei luni, iar Germania a raportat pentru anul trecut o creştere economică de 1,5%, încheind astfel 8 trimestre de creştere consecutivă.
Petrolul ar putea creşte în următoarea săptămână pe măsură ce sancţiunile asupra Iranului se vor întări, potrivit unui sondaj Bloomberg. “Riscurile de colaps macroeconomic complet se retrag rapid. Cu toate acestea, riscurile geopolitice sunt în creştere, cu escaladarea tensiunilor legate de Iran manifestându-se printr-o serie de războaie ale autorităţilor”, spune un analist al Barclays.
Petrolul cu livrare în aprilie a crescut cu mai mult de 0,8% până la 108,70 dolari/baril în tranzacţiile electronice de pe bursa din New York (NYMEX) şi se tranzacţiona vineri la 108,26 dolari/baril în jurul orei 15.00 (ora României). Contractul a câştigat joi 1,5%, până la 107,83 dolari, cea mai mare cotaţie din 4 mai 2011. Preţul contractului a urcat cu 4,7% în această săptămână şi cu 11% de la începutul anului.
Preţul petrolului Brent, care reprezintă referinţa europeană, a fost stabilit în urcare cu 0,21%, la 123,83 dolari/baril, pe bursa din Londra (ICE Futures Europe exchange). Prima pe care referinţă europeană faţă de petrolul WTI cotat la New York, a ajuns la 15,57 dolari, în uşoară scădere faţă de ieri, când a fost de 15,79 dolari. Aceasta a atins un nivel record de 27,88 dolari pe 14 octombrie
Vasilescu, BNR: Scumpirile de carburanți și alimente se datorează celor care vor să vândă mai scump
Recentele creşteri de preţuri la carburanţi şi alimente sunt generate de ”factori din piaţă care vor să vândă mai scump”, dar în lunile următoare preţurile se vor regla în funcţie de cerere şi ofertă, a apreciat, vineri seară, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, la un post privat de televiziune.
”Scumpirile de la carburanţi si alimente sunt un zgomot de fond pe care îl fac toţi cei interesaţi să crească preţul. Există factori din piaţă care vor să vândă mai scump. În fiecare început de an, cei care vând fac zgomot, anunţă creşteri de preţuri. Până la sfârşitul anului s-a dovedit ca n-au avut dreptate”, a spus Adrian Vasilescu. Creşterea preţurilor la ouă, aliment a cărui pondere are o influenţă semnificativă în coşul de calcul al inflaţiei, este considerată o situaţie ”normală” de Vasilescu, iar preţul acestora influenţează evoluţia inflaţiei, în special în trimestrul doi.
”Noi, la BNR, glumeam că, de Paşti, când se cumpară ouă multe, se duce inflaţia, cu puţin, dar este de ajuns să-ţi mişte acul şi să vezi că inflaţia a luat-o în sus când trebuia sa o ia în jos după toate regulile”, a explicat Adrian Vasilescu. Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a apreciat, pe de altă parte, că România a intrat în Uniunea Europeană cu un standard scăzut al economiei şi al nivelului de viaţă al populaţiei şi nu este de părere că ţara a fost sărăcită de actuala criză economică. ”Ne lovim de necazurile şi de sărăcia noastră. Pentru că România este o ţară săracă, aşa arată statisticile europene. România a intrat în criza asta pe locul 26 în UE. Nu criza ne-a adus aici. Criza nu ne-a schimbat statutul”, a subliniat Adrian Vasilescu.
Mariana Gheorghe, preşedintele OMV Petrom, lider pe piaţa carburanţilor din România, declara, recent, cu ocazia anunţării rezultatelor financiare pe 2011 ale companiei, că ”în cazul Petrom, în 2011, a fost înregistrată o creştere în lei de 25% la motorină şi de 22% pentru benzină” iar compania va continua această politică de creştere moderată a preţurilor, urmând principiile de piaţă pe baza cotaţiilor internaţionale şi a fiscalităţii. În această săptămână, atât Petrom cât şi Rompetrol au anunţat scumpirea carburanţilor. În cazul Petrom, preţul de referinţă al benzinelor comercializate în staţii proprii a crescut cu 12 bani/litru şi cel al motorinelor cu nouă bani/litru, ca urmare a cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere. Rompetrol a majorat preţul de referinţă al benzinelor cu 16 bani/litru şi al motorinelor cu până la 12 bani/litru.
Banca Naţională a revizuit în creştere ţinta de inflaţie pentru 2012, la 3,2%, de la 3%. BNR a argumentat decizia prin posibile ajustări ale preţurilor administrate, evoluţiile greu de prevăzut pe plan internaţional, fluxurile de capital si volatilitatea preţurilor.
”Scumpirile de la carburanţi si alimente sunt un zgomot de fond pe care îl fac toţi cei interesaţi să crească preţul. Există factori din piaţă care vor să vândă mai scump. În fiecare început de an, cei care vând fac zgomot, anunţă creşteri de preţuri. Până la sfârşitul anului s-a dovedit ca n-au avut dreptate”, a spus Adrian Vasilescu. Creşterea preţurilor la ouă, aliment a cărui pondere are o influenţă semnificativă în coşul de calcul al inflaţiei, este considerată o situaţie ”normală” de Vasilescu, iar preţul acestora influenţează evoluţia inflaţiei, în special în trimestrul doi.
”Noi, la BNR, glumeam că, de Paşti, când se cumpară ouă multe, se duce inflaţia, cu puţin, dar este de ajuns să-ţi mişte acul şi să vezi că inflaţia a luat-o în sus când trebuia sa o ia în jos după toate regulile”, a explicat Adrian Vasilescu. Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a apreciat, pe de altă parte, că România a intrat în Uniunea Europeană cu un standard scăzut al economiei şi al nivelului de viaţă al populaţiei şi nu este de părere că ţara a fost sărăcită de actuala criză economică. ”Ne lovim de necazurile şi de sărăcia noastră. Pentru că România este o ţară săracă, aşa arată statisticile europene. România a intrat în criza asta pe locul 26 în UE. Nu criza ne-a adus aici. Criza nu ne-a schimbat statutul”, a subliniat Adrian Vasilescu.
Mariana Gheorghe, preşedintele OMV Petrom, lider pe piaţa carburanţilor din România, declara, recent, cu ocazia anunţării rezultatelor financiare pe 2011 ale companiei, că ”în cazul Petrom, în 2011, a fost înregistrată o creştere în lei de 25% la motorină şi de 22% pentru benzină” iar compania va continua această politică de creştere moderată a preţurilor, urmând principiile de piaţă pe baza cotaţiilor internaţionale şi a fiscalităţii. În această săptămână, atât Petrom cât şi Rompetrol au anunţat scumpirea carburanţilor. În cazul Petrom, preţul de referinţă al benzinelor comercializate în staţii proprii a crescut cu 12 bani/litru şi cel al motorinelor cu nouă bani/litru, ca urmare a cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere. Rompetrol a majorat preţul de referinţă al benzinelor cu 16 bani/litru şi al motorinelor cu până la 12 bani/litru.
Banca Naţională a revizuit în creştere ţinta de inflaţie pentru 2012, la 3,2%, de la 3%. BNR a argumentat decizia prin posibile ajustări ale preţurilor administrate, evoluţiile greu de prevăzut pe plan internaţional, fluxurile de capital si volatilitatea preţurilor.
Victimă indirectă a guvernului Orban: Guvernatorul băncii centrale din Ungaria a renunţat la salariu
Guvernatorul băncii centrale ungare, Andras Simor, a anunţat vineri că renunţă la salariul său pentru a pune capăt discuţiilor dintre Uniunea Europeană şi Ungaria, discuţii pornite după ce guvernul Orban i-a plafonat salariul.
Guvernul ungar a stabilit în septembrie 2010 salariul maxim lunar al şefilor băncii centrale la 2 miloane de forinţi (7.000 euro), ceea ce face atingere independenţei băncii centrale.
După ce Ungaria a solicitat un împrumut de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), Bruxellesul a criticat această măsură considerând că limitează independenţa băncii şi a cerut o schimbare, ceea ce guvernul conservator condus de Viktor Orban a refuzat.
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Orban şi publicată vineri pe site-ul Băncii centrale, Andras Simor afirmă că prin această măsură doreşte să 'sprijine guvernul în situaţia apărută', deşi consideră că faptul de a impune un salariu maxim este contrar legilor în vigoare, transmite Agerpres.
Uniunea Europeană condiţionase împrumutul pentru Ungaria, între altele, de modificarea legii privind Banca centrală, pe care Budapesta a acceptat-o cu excepţia punctelor referitoare la salariu şi la jurământul pe care trebuie să-l depună guvernatorul Băncii centrale în faţa parlamentului.
Andras Simor, care va primi numai un forint în mod simbolic şi va dona restul salariului său unor studenţi în economie, a condiţionat această ofertă de modificarea legii în parlament cu privire la acest aspect.
Guvernul ungar a stabilit în septembrie 2010 salariul maxim lunar al şefilor băncii centrale la 2 miloane de forinţi (7.000 euro), ceea ce face atingere independenţei băncii centrale.
După ce Ungaria a solicitat un împrumut de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), Bruxellesul a criticat această măsură considerând că limitează independenţa băncii şi a cerut o schimbare, ceea ce guvernul conservator condus de Viktor Orban a refuzat.
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Orban şi publicată vineri pe site-ul Băncii centrale, Andras Simor afirmă că prin această măsură doreşte să 'sprijine guvernul în situaţia apărută', deşi consideră că faptul de a impune un salariu maxim este contrar legilor în vigoare, transmite Agerpres.
Uniunea Europeană condiţionase împrumutul pentru Ungaria, între altele, de modificarea legii privind Banca centrală, pe care Budapesta a acceptat-o cu excepţia punctelor referitoare la salariu şi la jurământul pe care trebuie să-l depună guvernatorul Băncii centrale în faţa parlamentului.
Andras Simor, care va primi numai un forint în mod simbolic şi va dona restul salariului său unor studenţi în economie, a condiţionat această ofertă de modificarea legii în parlament cu privire la acest aspect.
25 feb. 2012
Disperarea după cash: Băncile ar putea împrumuta de la BCE încă 470 miliarde euro
Băncile din zona euro ar putea împrumuta, săptămâna viitoare, de la Banca Centrală Europeană (BCE) aproape tot atât de mult cât au luat în decembrie pe o perioadă de trei ani, operaţiune care ar putea prelungi raliul pieţelor de obligaţiuni, transmite Bloomberg.
Instituţiile financiare ar putea cere de la BCE 470 miliarde euro (629 miliarde dolari) pentru finanţare pe trei ani, conform estimării medii din partea celor 28 de economişti chestionaţi de Bloomberg. Suma s-ar situa cu puţin sub nivelul record stabilit în 21 decembrie, când băncile au împrumutat de la BCE 489 miliarde euro.
Noua operaţiune ar putea creşte cashul total din sistem cu mai mult de 300 miliarde euro, spune Luca Cazzulani, strateg pe instrumente cu venit fix în cadrul UniCredit din Milano.
“O parte din această creştere va fi probabil parcată, cel puţin temporar, în piaţa obligaţiunilor suverane, ceea ce ar reprezenta un suport în special pentru performanţa bondurilor Italiei şi Spaniei”, spune Cazzulani. Totuşi, “aşteptările sunt la un nivel destul de ridicat, ceea ce ar putea crea ceva spaţiu pentru dezamăgire”, spune el.
“O cerere totală mai mică de 400 miliarde euro ar putea pune presiune pe spreadurile pe termen scurt”, explică analistul UniCredit.
Bondurile Italiei şi Spaniei au crescut de la primul împrumut pe trei ani acordat de BCE, ceea ce sugerează că băncile au investit o parte din bani în active cu randamente în mai mari. Aceasta a ajutat pentru diminuarea îngrijorării privind o criză a creditului şi le-a permis guvernelor să câştige timp pentru a stăpâni criza datoriilor suverane.
Instituţiile financiare ar putea cere de la BCE 470 miliarde euro (629 miliarde dolari) pentru finanţare pe trei ani, conform estimării medii din partea celor 28 de economişti chestionaţi de Bloomberg. Suma s-ar situa cu puţin sub nivelul record stabilit în 21 decembrie, când băncile au împrumutat de la BCE 489 miliarde euro.
Noua operaţiune ar putea creşte cashul total din sistem cu mai mult de 300 miliarde euro, spune Luca Cazzulani, strateg pe instrumente cu venit fix în cadrul UniCredit din Milano.
“O parte din această creştere va fi probabil parcată, cel puţin temporar, în piaţa obligaţiunilor suverane, ceea ce ar reprezenta un suport în special pentru performanţa bondurilor Italiei şi Spaniei”, spune Cazzulani. Totuşi, “aşteptările sunt la un nivel destul de ridicat, ceea ce ar putea crea ceva spaţiu pentru dezamăgire”, spune el.
“O cerere totală mai mică de 400 miliarde euro ar putea pune presiune pe spreadurile pe termen scurt”, explică analistul UniCredit.
Bondurile Italiei şi Spaniei au crescut de la primul împrumut pe trei ani acordat de BCE, ceea ce sugerează că băncile au investit o parte din bani în active cu randamente în mai mari. Aceasta a ajutat pentru diminuarea îngrijorării privind o criză a creditului şi le-a permis guvernelor să câştige timp pentru a stăpâni criza datoriilor suverane.
Adevăratul motiv pentru care a fost suspendată TAXA AUTO: Reacțiile!
Taxa auto pentru vehiculele înmatriculate înainte de 2007 a fost suspendată din cauza reacţiilor primite din piaţă, a declarat, pentru AGERPRES, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.
'Decizia de a suspenda plata acestei taxe pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 am luat-o după ce am primit mai multe reacţii din piaţă potrivit cărora modificarea legislaţiei privind taxa auto influenţează sute de mii de proprietari. Această suspendare este, practic, un răgaz mai ales pentru cei care au de reglat diferite situaţii', a afirmat Borbely.
Potrivit ministrului Mediului, programul 'Rabla', care ar urma să reînceapă în primăvară, nu va fi influenţat de noua taxă auto intrată în vigoare la începutul acestui an.
'Această taxă a fost iniţiată de la bun început pentru a încuraja achiziţionarea de maşini cât mai noi. După cum bine ştiţi, am inclus în Legea privind emisiile poluante şi maşinile de pe piaţa internă înmatriculate înainte de 2007, ca urmare a hotărârii Curţii Europene de Justiţie, pentru a elimina acea discriminare indirectă, în sensul că pentru maşinile de pe piaţă internă nu se plătea o astfel de taxă. Programul Rabla nu va fi influenţat de noua taxă, ci se va derula în aceleaşi condiţii ca şi în ultimii doi ani. Bugetul propus pentru acest an este de 114 milioane lei pentru scoaterea din uz a 30.000 autovehicule uzate. Pentru a fi lansat Programul trebuie să aşteptăm, însă, ca bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern', a explicat Laszlo Borbely.
La finele lunii ianuarie a acestui an, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă pentru suspendarea aplicării prevederilor din Legea privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule referitoare la achitarea taxei de poluare pentru autovehiculele înmatriculate în România înainte de anul 2007. Suspendarea este valabilă până pe 31 decembrie 2012, inclusiv.
Pe de altă parte, contribuabilii care au achitat deja taxa pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 pot solicita restituirea acesteia, la organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Celelalte prevederi ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule au rămas în vigoare. Astfel, este menţinută reducerea taxei de poluare cu până la 25% şi posibilitatea ca, în cazul în care taxa de poluare plătită de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea noii legi, contribuabilii să poată solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită.
Taxa se calculează pe baza unor criterii precum tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisia de CO2 şi norma de poluare, luând în considerare şi deprecierea autoturismului.
Potrivit Ministerului Mediului, suspendarea pentru un an a plăţii taxei de poluare pentru maşinile înmatriculate înainte de 2007 va aduce pierderi de 336 milioane de lei în bugetul Fondului pentru Mediu.
'Decizia de a suspenda plata acestei taxe pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 am luat-o după ce am primit mai multe reacţii din piaţă potrivit cărora modificarea legislaţiei privind taxa auto influenţează sute de mii de proprietari. Această suspendare este, practic, un răgaz mai ales pentru cei care au de reglat diferite situaţii', a afirmat Borbely.
Potrivit ministrului Mediului, programul 'Rabla', care ar urma să reînceapă în primăvară, nu va fi influenţat de noua taxă auto intrată în vigoare la începutul acestui an.
'Această taxă a fost iniţiată de la bun început pentru a încuraja achiziţionarea de maşini cât mai noi. După cum bine ştiţi, am inclus în Legea privind emisiile poluante şi maşinile de pe piaţa internă înmatriculate înainte de 2007, ca urmare a hotărârii Curţii Europene de Justiţie, pentru a elimina acea discriminare indirectă, în sensul că pentru maşinile de pe piaţă internă nu se plătea o astfel de taxă. Programul Rabla nu va fi influenţat de noua taxă, ci se va derula în aceleaşi condiţii ca şi în ultimii doi ani. Bugetul propus pentru acest an este de 114 milioane lei pentru scoaterea din uz a 30.000 autovehicule uzate. Pentru a fi lansat Programul trebuie să aşteptăm, însă, ca bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern', a explicat Laszlo Borbely.
La finele lunii ianuarie a acestui an, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă pentru suspendarea aplicării prevederilor din Legea privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule referitoare la achitarea taxei de poluare pentru autovehiculele înmatriculate în România înainte de anul 2007. Suspendarea este valabilă până pe 31 decembrie 2012, inclusiv.
Pe de altă parte, contribuabilii care au achitat deja taxa pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 pot solicita restituirea acesteia, la organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Celelalte prevederi ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule au rămas în vigoare. Astfel, este menţinută reducerea taxei de poluare cu până la 25% şi posibilitatea ca, în cazul în care taxa de poluare plătită de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea noii legi, contribuabilii să poată solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită.
Taxa se calculează pe baza unor criterii precum tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisia de CO2 şi norma de poluare, luând în considerare şi deprecierea autoturismului.
Potrivit Ministerului Mediului, suspendarea pentru un an a plăţii taxei de poluare pentru maşinile înmatriculate înainte de 2007 va aduce pierderi de 336 milioane de lei în bugetul Fondului pentru Mediu.
Declaraţiile informative pe 2011 pentru neplătitorii de TVA pot fi depuse până luni
Persoanele impozabile cu un plafon al afacerilor sub 35.000 de euro, care pot opta să fie sau nu plătitori de TVA, pot depune declaraţiile informative pentru anul 2011 până luni, 27 februarie, inclusiv, deoarece termenul legal cade într-o zi nelucrătoare.
Termenul de depunere a declaraţiilor informative pe 2011 pentru persoanele impozabile cu un plafon al afacerilor sub 35.000 de euro, care pot opta să fie sau nu plătitori de TVA, este 25 februarie.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri, efectiv realizată la finele anului calendaristic, este inferioară sumei de 119.000 lei, au obligaţia să depună formularul 392A - 'Declaraţia informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul 2011', iar persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA a căror cifră de afaceri realizată la finele anului calendaristic, excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, este inferioară sumei de 35.000 de euro, calculată în echivalent lei, potrivit legii, respectiv inferioară sumei de 119.000 lei, au obligaţia să depună formularul 392B - 'Declaraţie informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile efectuate în anul 2011'.
În categoria neplătitorilor de TVA se pot înregistra atât companiile, cât şi persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale şi întreprinderile individuale, din orice domeniu de activitate.
Termenul de depunere a declaraţiilor informative pe 2011 pentru persoanele impozabile cu un plafon al afacerilor sub 35.000 de euro, care pot opta să fie sau nu plătitori de TVA, este 25 februarie.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri, efectiv realizată la finele anului calendaristic, este inferioară sumei de 119.000 lei, au obligaţia să depună formularul 392A - 'Declaraţia informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul 2011', iar persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA a căror cifră de afaceri realizată la finele anului calendaristic, excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, este inferioară sumei de 35.000 de euro, calculată în echivalent lei, potrivit legii, respectiv inferioară sumei de 119.000 lei, au obligaţia să depună formularul 392B - 'Declaraţie informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile efectuate în anul 2011'.
În categoria neplătitorilor de TVA se pot înregistra atât companiile, cât şi persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale şi întreprinderile individuale, din orice domeniu de activitate.
24 feb. 2012
Investitorii chinezi au voie să iasă la cumpărături prin lume
Banca centrală a Chinei consideră că a venit momentul pentru a permite o convertibilitate a yuanului în conturile de capital în ideea de a facilita achiziţionarea companiilor străine de către investitorii chinezi, arată un studiu publicat de Banca centrală a Chinei în publicaţia Financial News, transmite AFP.
În prezent, capitalurile investite în moneda naţională chineză, yuanul, nu pot fi liber convertite în valută, ceea ce permite guvernului chinez să controleze fluxul de capital care iese din ţară şi să se protejeze astfel de mişcările speculative. Însă această restricţie constituie de asemenea şi o frână pentru investiţiile chineze în străinătate.
'Deschiderea conturilor de capital este benefică pentru fuziunile şi achiziţiile de companii străine, pentru achiziţionarea de tehnologie din străinătate şi facilitează accesul la pieţe şi la resurse', se arată în raportul publicat de Banca centrală a Chinei. 'Dacă aşteptăm să vină momentul perfect pentru o liberalizare a ratei dobânzilor, a cursului de schimb precum şi pentru internaţionalizarea yuanului, este posibil ca acest moment să nu vină niciodată pentru a deschide conturile de capital', continuă Banca centrală a Chinei.
De asemenea, Banca centrală a Chinei consideră că în prezent riscurile legate de deschiderea conturilor de capital sunt foarte mici din patru motive: activele băncilor chineze sunt în mare parte denominate în yuani, rezervele valutare ale Chinei (aproximativ 3.200 miliarde de dolari) sunt în majoritate plasate în obligaţiuni care nu sunt afectate de variaţiile cursului de schimb, datoria externă pe termen scurt a Chinei este mică iar riscurile legate de piaţa imobiliară şi cea de capital sunt 'gestionabile'.
Deschiderea conturilor de capital este considerată de economişti ca o etapă prealabilă pentru convertibilitatea deplină a yuanului. Atâta timp cât moneda celei de a doua economii mondială nu va fi deplin convertibilă, aşa cum este dolarul, euro sau yenul, ea nu va putea deveni o monedă de rezervă internaţională.
În prezent, capitalurile investite în moneda naţională chineză, yuanul, nu pot fi liber convertite în valută, ceea ce permite guvernului chinez să controleze fluxul de capital care iese din ţară şi să se protejeze astfel de mişcările speculative. Însă această restricţie constituie de asemenea şi o frână pentru investiţiile chineze în străinătate.
'Deschiderea conturilor de capital este benefică pentru fuziunile şi achiziţiile de companii străine, pentru achiziţionarea de tehnologie din străinătate şi facilitează accesul la pieţe şi la resurse', se arată în raportul publicat de Banca centrală a Chinei. 'Dacă aşteptăm să vină momentul perfect pentru o liberalizare a ratei dobânzilor, a cursului de schimb precum şi pentru internaţionalizarea yuanului, este posibil ca acest moment să nu vină niciodată pentru a deschide conturile de capital', continuă Banca centrală a Chinei.
De asemenea, Banca centrală a Chinei consideră că în prezent riscurile legate de deschiderea conturilor de capital sunt foarte mici din patru motive: activele băncilor chineze sunt în mare parte denominate în yuani, rezervele valutare ale Chinei (aproximativ 3.200 miliarde de dolari) sunt în majoritate plasate în obligaţiuni care nu sunt afectate de variaţiile cursului de schimb, datoria externă pe termen scurt a Chinei este mică iar riscurile legate de piaţa imobiliară şi cea de capital sunt 'gestionabile'.
Deschiderea conturilor de capital este considerată de economişti ca o etapă prealabilă pentru convertibilitatea deplină a yuanului. Atâta timp cât moneda celei de a doua economii mondială nu va fi deplin convertibilă, aşa cum este dolarul, euro sau yenul, ea nu va putea deveni o monedă de rezervă internaţională.
Câți bani au pierdut băncile ungurilor
Sectorul bancar ungar a afişat în 2011 o pierdere de 92,6 miliarde de forinţi (320 milioane de euro), a anunţat joi Supervizarea instituţiilor financiare (PSZAF), informează AFP.
'Sectorul bancar ungar a afişat o pierdere de 92,6 miliarde de forinţi în 2011, în timp ce sectorul a postat un profit de 12,3 miliarde de forinţi /424 milioane de euro/ încă din 2010', a indicat PSZAF într-un comunicat, adăugând ca sectorul este deficitar pentru prima dată în treisprezece ani.
PSZAF a declarat că pierderile au fost cauzate de impozitele specifice introduse de guvernul ungar ce lovesc instituţiile financiare, de programul guvernului lui Viktor Orban în legătură cu rambursarea creditelor acordate populaţiei în valute străine la o rată preferenţială.
Acest program a costat circa 174 de miliarde de forinţi /600 milioane de euro/ de pierderi pentru bănci, a adăugat PSZAF.
'Sectorul bancar ungar a afişat o pierdere de 92,6 miliarde de forinţi în 2011, în timp ce sectorul a postat un profit de 12,3 miliarde de forinţi /424 milioane de euro/ încă din 2010', a indicat PSZAF într-un comunicat, adăugând ca sectorul este deficitar pentru prima dată în treisprezece ani.
PSZAF a declarat că pierderile au fost cauzate de impozitele specifice introduse de guvernul ungar ce lovesc instituţiile financiare, de programul guvernului lui Viktor Orban în legătură cu rambursarea creditelor acordate populaţiei în valute străine la o rată preferenţială.
Acest program a costat circa 174 de miliarde de forinţi /600 milioane de euro/ de pierderi pentru bănci, a adăugat PSZAF.
Bancher: Credite noi vor apărea greu fără creşteri de salarii. Nici refinanţările nu mai merg aşa bine
De anul trecut și până acum creditarea către persoanele fizice s-a diminuat, ceea ce e normal, pentru că gradul de îndatorare al acestora este mare, spune Burak Yildiran, director general adjunct al Garanti Bank România.
"Dacă nu vor exista creşteri de salarii va fi foarte greu de găsit clienţi noi. Anul trecut, majoritatea activităţii s-a concentrat pe refinanţări", a mai spus acesta.
Însă, spune directorul Garanti, anul acesta, "din cauza creşterii de costuri care s-a produs la nivelul pieţei financiare în ultimul trimestru al anului trecut va fi greu şi cu refinanţările. Cu toate acestea, nu se poate spune că piaţa este moartă: lumea încă mai cumpără şi mai refinanţează".
Deşi a participat la celalalte faze ale Programului "Prima casă", Garanti nu ia parte la Prima casă 4. "Profitabilitatea nu este foarte bună aici, dar este un program social pe care l-am sprijinit. Se vede de altfel că numărul băncilor din program a scăzut puţin în a patra fază. Dar avem credite similare", a mai spus Burak Yildiran. În prezent, banca pregătește un nou proiect pe segmentul carduri. În 2008, aceasta a fost prima instituție care a pus pe piață cardul contactless.
România este pregătită pentru şocuri
La nivel corporate, Garanti a pus accentul pe finanţarea firmelor din domeniul manufacturii, dar şi a celor din construcţii."Am început să finanţăm construcţiile imediat după începutul crizei. Înainte de criză nu am finanţat acest segment pentru că ne aşteptam la un boom al pieţei de real estate", spune directorul Garanti. De asemenea, banca se află în faza de due-dilligence pentru finanţarea unor proiecte de energie.
Directorul Garanti este de părere că România este pregătită pentru a face faţă şocurilor externe. "Îmbunătăţirea situaţiei de la nivel macroeconomic, pe care am văzut-o până acum, cred că va merge până la nivele de adâncime şi va ajuta toată economia românească să scape de această criză", spune Burak Yildiran.
Pentru 2012, Garanti, una din băncile care crescut agresiv în criză, şi-a planificat o creştere pentru toate segmentele de circa 10%. În 2011, grupul Garanti a înregistrat un profit net consolidat de 8,3 milioane de euro. Banca şi-a crescut portofoliul de credite cu 19%, până la 936 milioane de euro. Volumul depozitelor era la finele lui 2011 de 467 milioane de euro.
"Dacă nu vor exista creşteri de salarii va fi foarte greu de găsit clienţi noi. Anul trecut, majoritatea activităţii s-a concentrat pe refinanţări", a mai spus acesta.
Însă, spune directorul Garanti, anul acesta, "din cauza creşterii de costuri care s-a produs la nivelul pieţei financiare în ultimul trimestru al anului trecut va fi greu şi cu refinanţările. Cu toate acestea, nu se poate spune că piaţa este moartă: lumea încă mai cumpără şi mai refinanţează".
Deşi a participat la celalalte faze ale Programului "Prima casă", Garanti nu ia parte la Prima casă 4. "Profitabilitatea nu este foarte bună aici, dar este un program social pe care l-am sprijinit. Se vede de altfel că numărul băncilor din program a scăzut puţin în a patra fază. Dar avem credite similare", a mai spus Burak Yildiran. În prezent, banca pregătește un nou proiect pe segmentul carduri. În 2008, aceasta a fost prima instituție care a pus pe piață cardul contactless.
România este pregătită pentru şocuri
La nivel corporate, Garanti a pus accentul pe finanţarea firmelor din domeniul manufacturii, dar şi a celor din construcţii."Am început să finanţăm construcţiile imediat după începutul crizei. Înainte de criză nu am finanţat acest segment pentru că ne aşteptam la un boom al pieţei de real estate", spune directorul Garanti. De asemenea, banca se află în faza de due-dilligence pentru finanţarea unor proiecte de energie.
Directorul Garanti este de părere că România este pregătită pentru a face faţă şocurilor externe. "Îmbunătăţirea situaţiei de la nivel macroeconomic, pe care am văzut-o până acum, cred că va merge până la nivele de adâncime şi va ajuta toată economia românească să scape de această criză", spune Burak Yildiran.
Pentru 2012, Garanti, una din băncile care crescut agresiv în criză, şi-a planificat o creştere pentru toate segmentele de circa 10%. În 2011, grupul Garanti a înregistrat un profit net consolidat de 8,3 milioane de euro. Banca şi-a crescut portofoliul de credite cu 19%, până la 936 milioane de euro. Volumul depozitelor era la finele lui 2011 de 467 milioane de euro.
23 feb. 2012
A treia mare bancă din Franţa a înregistrat pierderi masive în T4 din cauza expunerii la Grecia
Credit Agricole, a treia mare bancă din Franţa, a raportat pierderi peste estimări în trimestrul patru din 2011 din cauza deprecierii investiţiilor şi a pierderilor înregistrate la divizia sa din Grecia, Emporiki Bank.
În perioada octombrie-decembrie 2011 banca franceză, una din cele mai expuse la Grecia, a înregistrat pierderi nete de 3,07 miliarde de euro (4,07 miliarde de dolari), de la 328 milioane de euro în perioada similară din 2010. Analiştii estimau pierderi de 2,7 miliarde de euro. Pierderile la divizia sa din Grecia se ridică la 352 milioane de euro în trimestrul patru şi la 2,38 miliarde de euro în 2011.
“În 2012 principala temere este necesitatea relansării creşterii economice”, a afirmat joi directorul general al băncii, Jean-Paul Chifflet.
Credit Agricole, împreună cu BNP Paribas SA şi Societe Generale SA, îşi reduc costurile deoarece criza datoriilor din Europa a redus veniturile din tranzacţionare iar autorităţile de reglementare au impus reglementări mai stricte privind capitalul.
Joi, la bursa de la Paris, acţiunile Credit Agricole au scăzut cu 4,2%, la 4,80 euro, anul acesta acţiunile băncii înregistrând o creştere de 12%, în timp ce acţiunile BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, au urcat în 2012 cu 18% iar acţiunile Societe Generale, al doilea grup bancar francez, au înregistrat un avans de 32%.
Luna trecută Credit Agricole a injectat aproximativ două miliarde de euro în divizia sa din Grecia, Emporiki Bank, pentru a acoperi majorarea de capital la această divizie.
Emporiki Bank a intrat pe piaţa din România începând din 1996, deţinând 99,58% din capitalul Emporiki Bank România. În prezent deţine o reţea de 29 de unităţi operaţionale dintre care 14 sucursale sunt în Bucureşti.
În perioada octombrie-decembrie 2011 banca franceză, una din cele mai expuse la Grecia, a înregistrat pierderi nete de 3,07 miliarde de euro (4,07 miliarde de dolari), de la 328 milioane de euro în perioada similară din 2010. Analiştii estimau pierderi de 2,7 miliarde de euro. Pierderile la divizia sa din Grecia se ridică la 352 milioane de euro în trimestrul patru şi la 2,38 miliarde de euro în 2011.
“În 2012 principala temere este necesitatea relansării creşterii economice”, a afirmat joi directorul general al băncii, Jean-Paul Chifflet.
Credit Agricole, împreună cu BNP Paribas SA şi Societe Generale SA, îşi reduc costurile deoarece criza datoriilor din Europa a redus veniturile din tranzacţionare iar autorităţile de reglementare au impus reglementări mai stricte privind capitalul.
Joi, la bursa de la Paris, acţiunile Credit Agricole au scăzut cu 4,2%, la 4,80 euro, anul acesta acţiunile băncii înregistrând o creştere de 12%, în timp ce acţiunile BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, au urcat în 2012 cu 18% iar acţiunile Societe Generale, al doilea grup bancar francez, au înregistrat un avans de 32%.
Luna trecută Credit Agricole a injectat aproximativ două miliarde de euro în divizia sa din Grecia, Emporiki Bank, pentru a acoperi majorarea de capital la această divizie.
Emporiki Bank a intrat pe piaţa din România începând din 1996, deţinând 99,58% din capitalul Emporiki Bank România. În prezent deţine o reţea de 29 de unităţi operaţionale dintre care 14 sucursale sunt în Bucureşti.
Isărescu îşi va scoate vinăria la bursă
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a cerut antreprenorilor români să îşI schimbe mentalitatea şI să aibă îndrăzneala de a-şI lista companiile la bursă, declarând că ar fi dispus să îşI listeze propria afacere, o vinărie.
"Sunt necesare o schimbare de mentalitate şI dezvoltarea spiritului antreprenorial. Antreprenorii români trebuie să iasă din cultura paternalistă, care nu este tipic românească, unii vor să conducă tot de dimineaţă până seara. Este nevoie de îndrăzneală pentru a dezvolta piaţa de capital şI antreprenorii români trebuie să aibă curaj să accepte parteneri. Voi scoate şI eu vinăria mea la bursă", a declarat guvrnatorul BNR în cadrul conferinţei "Finanţarea prin Bursă' .
La Drăgăşani, în Vâlcea, producătorul de vin Mugur Isărescu deţine 20 de hectare de viţă-de-vie. Isărescu produce mai multe soiuri de vin, printre care Sauvignon Blanc, Crâmpoşia strămoşească, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon.
"Sunt necesare o schimbare de mentalitate şI dezvoltarea spiritului antreprenorial. Antreprenorii români trebuie să iasă din cultura paternalistă, care nu este tipic românească, unii vor să conducă tot de dimineaţă până seara. Este nevoie de îndrăzneală pentru a dezvolta piaţa de capital şI antreprenorii români trebuie să aibă curaj să accepte parteneri. Voi scoate şI eu vinăria mea la bursă", a declarat guvrnatorul BNR în cadrul conferinţei "Finanţarea prin Bursă' .
La Drăgăşani, în Vâlcea, producătorul de vin Mugur Isărescu deţine 20 de hectare de viţă-de-vie. Isărescu produce mai multe soiuri de vin, printre care Sauvignon Blanc, Crâmpoşia strămoşească, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon.
Doar statul împrumută mai mult de la bănci! Economiile firmelor scad în mod alarmant
Prima lună din 2012 s-a finalizat cu micșorări ale volumului creditelor neguvernamentale, atât în lei cât și în valută. Statul însă se împrumută din ce în ce mai masiv de la bănci. Singurul domeniu în care au fost înregistrate creșteri rămâne cel al depozitelor populației, depozitele firmelor continuând să fie în declin, probabil datorită luptei pentru cash.
Masa monetară în sens larg (M3) a fost la sfârşitul lunii ianuarie 2012 de 216,6 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,2 la sută (-0,1 la sută în termeni reali) față de decembrie 2011. În raport cu ianuarie 2011 masa monetară s-a majorat cu 8,8 la sută (5,9 la sută în termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit s-a redus în luna ianuarie 2012 cu 0,2 la sută (-0,6 la sută în termeni reali) faţă de luna decembrie 2011, până la nivelul de 222,5 miliarde lei.
Creditul în lei s-a diminuat cu 1,2 la sută (-1,6 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,3 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 0,2 la sută).
Creditul guvernamental s-a majorat în luna ianuarie 2012 cu 5,6 la sută, până la 73746,5 milioane lei. La 31 ianuarie 2012, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 17,9 la sută (14,8 la sută în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2011.
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna ianuarie 2012 cu 0,4 la sută faţă de luna decembrie 2011, până la nivelul de 188,1 miliarde lei.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 2,4 la sută, până la 73,8 miliarde lei. În schimb, depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au redus cu 0,1 la sută, până la 52,36 miliarde lei.
Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au scăzut cu 1,3 la sută, până la nivelul de 61,9 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au diminuat cu 1,9 la sută, până la 14,25 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au scăzut cu 1,9 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 3,8 la sută); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 3,0 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,9 la sută), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au diminuat cu 10,0 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 11,8 la sută).
Masa monetară în sens larg (M3) a fost la sfârşitul lunii ianuarie 2012 de 216,6 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,2 la sută (-0,1 la sută în termeni reali) față de decembrie 2011. În raport cu ianuarie 2011 masa monetară s-a majorat cu 8,8 la sută (5,9 la sută în termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit s-a redus în luna ianuarie 2012 cu 0,2 la sută (-0,6 la sută în termeni reali) faţă de luna decembrie 2011, până la nivelul de 222,5 miliarde lei.
Creditul în lei s-a diminuat cu 1,2 la sută (-1,6 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,3 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 0,2 la sută).
Creditul guvernamental s-a majorat în luna ianuarie 2012 cu 5,6 la sută, până la 73746,5 milioane lei. La 31 ianuarie 2012, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 17,9 la sută (14,8 la sută în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2011.
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna ianuarie 2012 cu 0,4 la sută faţă de luna decembrie 2011, până la nivelul de 188,1 miliarde lei.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 2,4 la sută, până la 73,8 miliarde lei. În schimb, depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au redus cu 0,1 la sută, până la 52,36 miliarde lei.
Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au scăzut cu 1,3 la sută, până la nivelul de 61,9 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au diminuat cu 1,9 la sută, până la 14,25 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au scăzut cu 1,9 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 3,8 la sută); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 3,0 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,9 la sută), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au diminuat cu 10,0 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 11,8 la sută).
Până unde merg băncile în lupta pentru banii românilor
Băncile mici şi cele medii cu acţionari greci acceptă uşor să negocieze dobânzile la depozite, dacă aveţi sume consistente, dar nici băncile mari nu v-ar refuza. Câştigul creşte şi cu 30% din cel standard.
Cu sau fără conturi de private banking, cu sau fără istoric bancar, orice român care are în buzunar o sumă mai consistentă poate obţine dobânzi cu mult peste oferta-standard dacă încearcă să negocieze cu băncile. Am constatat-o la faţa locului. Povestea noastră? Am vândut recent o locuinţă şi avem la dispoziţie 50.000 de euro pe care vrem să îi depunem în cele mai avantajoase condiţii la o bancă locală. Ţintele noastre? Aproape toate băncile din România. Concluzia? Băncile de nivel mediu cu acţionari greci, dar şi instituţiile de credit din a doua jumătate a clasamentului acceptă să ofere dobânzi peste cele standard fără să fie nevoie de prea multe demersuri. Nici „giganţii“ nu ne-au refuzat direct, însă au încercat să ne ofere soluţii de economisire mai complexe care, în anumite cazuri, presupun şi deschiderea unui cont premium banking. Un cont deschis dinainte la banca respectivă şi un minim istoric de tranzacţionare prin acel cont constituie un avantaj, la fel cum aplicarea pentru serviciul de internet banking poate creşte dobânda cu până la un punct procentual.
Comportamentul băncilor locale arată, printre altele, că nevoia de lichidităţi este încă prezentă pe piaţa locală, în ciuda scăderilor repetate ale dobânzii BNR şi în ciuda promisiunilor grupurilor internaţionale de a-şi păstra expunerea pe ţara noastră. Pentru cei care vor să economisească şi care au această posibilitate, s-ar putea să nu fie un lucru tocmai rău. Chiar şi fără negociere, dobânzile oferite de bănci pentru economiile românilor se menţin la un nivel destul de ridicat şi se apropie de 6,5% în medie la lei şi de 3,5% pentru euro.
„Dar cât v-au oferit alte bănci?“
Din comportamentul consilierilor din front office ai băncilor de talie medie cu acţionari greci, am înţeles că „negocierea“ face parte dintr-o rutină stabilită la nivel de bancă. La Piraeus, de exemplu, unde am obţinut şi cea mai bună dobândă, lucrurile au decurs foarte simplu. Fără a mai fi nevoie de sfatul sau aprobarea directorului de sucursală sau al altui superior, consiliera a făcut demersurile pentru a obţine o ofertă mai bună decât cea standard. „Aveţi 50.000 de euro cash? Imediat să văd ce pot obţine de la trezorerie“, ne spune o angajată de la Piraeus. Întrebaţi direct cât am obţinut de la alte bănci, vine imediat şi răspunsul: „Nu cred că este o problemă să vă dăm ceva mai mult“. Obţinem o dobândă de 8,5% pentru un depozit pe 6 luni în lei, faţă de 7% cât este oferta-standard, dar şi promisiunea că „dacă faceţi schimbul valutar tot la noi, la suma asta vă putem da şi un curs mai bun decât cel afişat. Cred că 4,31 lei pe euro se poate“. Panoul electronic arată un curs de schimb de 4,29 lei pentru un euro. Oferta este valabilă 48 de ore.
Per total, profitul faţă de oferta-standard ar fi fost de aproape 2.000 de lei sau un plus de peste 31% din câştigul din dobândă. Dacă am fi ales să depunem banii pe o perioadă de un an, dobânda oferită ar fi fost de 7,5%, cu 0,5% mai mare decât cea standard.
O atitudine asemănătoare am întâlnit şi la angajaţii Bancpost, Alpha Bank, Emporiki Bank sau Leumi Bank, cu menţiunea că dobânda „negociată“ ar fi fost ceva mai mică decât în cazul Piraeus, însă oricum mai mare decât în ofertele-standard. La Bancpost, de exemplu, am fi beneficiat de un randament de 8% pentru depozitul pe şase luni şi de 7,75% pentru cel pe un an, ceea ce ar fi însemnat un plus de aproximativ un punct procentual.
Trebuie precizat că băncile nu ar fi ieşit în pierdere din operaţiunile derulate cu noi. Motivul pentru care oferta vine de la angajaţii din trezoreria băncii, şi nu direct de la cei din agenţii, este faptul că suma care ni se oferă este rezultatul unui calcul exact ținând cont de cotaţiile zilei pe piaţa interbancară.
Cu alte cuvinte, banca are posibilitatea de a plasa banii luaţi de la noi pe piaţa interbancară, la randamente satisfăcătoare. De aici vin şi ofertele mai bune pentru randamente mai scurte, de până la şase luni. „Dobânzile sunt în scădere pe interbancar şi de aceea nu vă putem oferi mai mult pentru scadenţa de un an“, ne spune angajata Piraeus.
„Aş putea fi bancherul dumneavoastră“
Ceva mai complexe sunt lucrurile în cazul băncilor de talie mare. Şi în aceste situaţii putem vorbi despre randamente mai mari decât cele din oferta-standard, dar obţinerea lor presupune proceduri mai complicate, precum şi un nivel mediu de cunoştinţe în domeniul financiar.
La Raiffeisen, angajata din front office a apelat la unul dintre superiorii ei imediat ce a aflat suma pe care doream să o plasăm. „Bună ziua, eu sunt Cristina V. Înţeleg că vreţi să depuneţi 50.000 de euro sau echivalentul acestei sume. Haideţi să vă spun. Vă puteţi face un cont de premium banking. Este pentru clienţi de top...“, ne abordează o doamnă care pare dintr-o altă lume prin comparaţie cu angajaţii de la ghişeu. Ne enumeră pe rând avantajele unui cont de private banking şi nu uită să pronunţe, la fiecare două propoziţii, sintagmele „client de top“ şi „bancher personal“. Card gold, asigurare de călătorie, tranzacţii nelimitate şi necomisionate, oferte speciale pentru credite, dar şi pentru depozite.
Spre uimirea noastră, „nu este neapărat nevoie să plasaţi întreaga sumă la noi. Dacă faceţi dovada că deţineţi active financiare de cel puţin 40.000 de euro, indiferent unde le ţineţi, puteţi beneficia de oferta pentru premium banking“. Bineînţeles, nu uită să amintească, încă o dată, că am putea oricând să sunăm pentru a face o tranzacţie sau pentru a primi informaţii privind contul nostru. Mă voi ocupa chiar eu. Veţi avea un fel de bancher personal“, îşi încheie pledoaria. Când în sfârşit ajungem la partea cu randamentul, aflăm că cel mai bine ar fi să plasăm cei 215.000 de lei în unităţi de fond. Randamentul garantat este de 7,15%, ne anunţă doamna. În orice caz, mai bun decât dobânda-standard la depozit, care nu sare de 5,5%.
Despre forme ceva mai complexe de plasament ne vorbesc şi angajaţii BCR, mai precis directorul unei agenţii. La cea mai mare bancă din România nu este nevoie să-ţi faci un cont de private banking pentru a beneficia de oferte altele decât cele standard. „Poate ar fi mai bine să plasaţi banii diversificat. Vă putem face un mix“, ne spune doamna de la BCR. Banca merge mai ales pe scadenţe lungi şi are o ofertă de luat în seamă la depozitele pe doi ani, adică 6,5% la lei.
Alte opţiuni ar fi un fond de investiţii cu risc redus, care garantează un randament de 7%, sau investiţia în obligaţiuni de stat, unde câştigul merge până la 6,5%, însă banii sunt blocaţi o perioadă mai lungă de timp. „Doar pentru anumiţi clienţi“ există însă o variantă mai bună. „Vă putem vinde o asigurare de viaţă cu componentă investiţională. Vă garantăm un randament de 4,6% anual pentru euro, pe o perioadă de şapte ani“. Dacă facem abstracţie de faptul că banii sunt practic blocaţi timp de şapte ani, dar şi că unităţile de fond nu sunt garantate de stat, aceasta ar fi de departe cea mai bună soluţie. În acest moment, la un depozit în euro am obţine maximum 3,5% pe an.
„Cu internet banking, primiţi încă 1%“
O altă posibilitate de maximizare a profitului o găsim la Credit Europe Bank. Banca oferă oricum dobânzi bune şi, în plus, vine cu o facilitate. „În mod normal, am fi putut obţine o dobândă mai bună din trezorerie. Nu mai este însă cazul, pentru că avem o altă ofertă. Dacă vă deschideţi un cont de internet banking, dobânda este cu un punct mai mare decât cea standard. În plus, la suma de care vorbiţi, nici nu veţi avea comisioane“, ne arată o angajată a băncii.
Totuşi, obţinem şi o dobândă preferenţială şi ajungem la 8% pe an pentru un depozit pe doi ani. Strategia de promovare a bankingului online o adoptă majoritatea băncilor vizitate de noi, însă în cele mai multe cazuri aduc majorări de dobândă de maximum 0,5 puncte procentuale.
La Millennium Bank, lucrurile sunt şi mai clare. În faţa fiecărui consilier bancar există o listă cu plafoanele în funcţie de care este calculată şi dobânda. Cum ne încadrăm la categoria „peste 100.000 de lei“, am obţine o dobândă de 7,5% pentru depuneri prin sucursală sau 7,75% pentru tranzacţionare prin internet banking.
Ar mai fi de spus că absolut toate băncile din România oferă facilităţi clienţilor care au un istoric de tranzacţionare cu banca respectivă. Plusul la dobândă variază între 0,25 şi 0,75 puncte procentuale.De aceea este indicat să încercaţi primele negocieri la banca unde vi se virează salariul sau unde aveţi deja cont.
Dacă faceţi dovada că deţineţi active financiare de 40.000 de euro, puteţi beneficia de oferta premium chiar dacă nu depuneţi toţi banii la noi.
consilier private banking, Raiffeisen Bank
Dar cât v-au oferit alte bănci? Deci 7,5%? Nu cred că va fi o problemă. Să vedem ce ofertă vă pot face din trezorerie. Probabil, undeva la 8,5% pentru şase luni.
consilier vânzări, Piraeus Bank
Cu sau fără conturi de private banking, cu sau fără istoric bancar, orice român care are în buzunar o sumă mai consistentă poate obţine dobânzi cu mult peste oferta-standard dacă încearcă să negocieze cu băncile. Am constatat-o la faţa locului. Povestea noastră? Am vândut recent o locuinţă şi avem la dispoziţie 50.000 de euro pe care vrem să îi depunem în cele mai avantajoase condiţii la o bancă locală. Ţintele noastre? Aproape toate băncile din România. Concluzia? Băncile de nivel mediu cu acţionari greci, dar şi instituţiile de credit din a doua jumătate a clasamentului acceptă să ofere dobânzi peste cele standard fără să fie nevoie de prea multe demersuri. Nici „giganţii“ nu ne-au refuzat direct, însă au încercat să ne ofere soluţii de economisire mai complexe care, în anumite cazuri, presupun şi deschiderea unui cont premium banking. Un cont deschis dinainte la banca respectivă şi un minim istoric de tranzacţionare prin acel cont constituie un avantaj, la fel cum aplicarea pentru serviciul de internet banking poate creşte dobânda cu până la un punct procentual.
Comportamentul băncilor locale arată, printre altele, că nevoia de lichidităţi este încă prezentă pe piaţa locală, în ciuda scăderilor repetate ale dobânzii BNR şi în ciuda promisiunilor grupurilor internaţionale de a-şi păstra expunerea pe ţara noastră. Pentru cei care vor să economisească şi care au această posibilitate, s-ar putea să nu fie un lucru tocmai rău. Chiar şi fără negociere, dobânzile oferite de bănci pentru economiile românilor se menţin la un nivel destul de ridicat şi se apropie de 6,5% în medie la lei şi de 3,5% pentru euro.
„Dar cât v-au oferit alte bănci?“
Din comportamentul consilierilor din front office ai băncilor de talie medie cu acţionari greci, am înţeles că „negocierea“ face parte dintr-o rutină stabilită la nivel de bancă. La Piraeus, de exemplu, unde am obţinut şi cea mai bună dobândă, lucrurile au decurs foarte simplu. Fără a mai fi nevoie de sfatul sau aprobarea directorului de sucursală sau al altui superior, consiliera a făcut demersurile pentru a obţine o ofertă mai bună decât cea standard. „Aveţi 50.000 de euro cash? Imediat să văd ce pot obţine de la trezorerie“, ne spune o angajată de la Piraeus. Întrebaţi direct cât am obţinut de la alte bănci, vine imediat şi răspunsul: „Nu cred că este o problemă să vă dăm ceva mai mult“. Obţinem o dobândă de 8,5% pentru un depozit pe 6 luni în lei, faţă de 7% cât este oferta-standard, dar şi promisiunea că „dacă faceţi schimbul valutar tot la noi, la suma asta vă putem da şi un curs mai bun decât cel afişat. Cred că 4,31 lei pe euro se poate“. Panoul electronic arată un curs de schimb de 4,29 lei pentru un euro. Oferta este valabilă 48 de ore.
Per total, profitul faţă de oferta-standard ar fi fost de aproape 2.000 de lei sau un plus de peste 31% din câştigul din dobândă. Dacă am fi ales să depunem banii pe o perioadă de un an, dobânda oferită ar fi fost de 7,5%, cu 0,5% mai mare decât cea standard.
O atitudine asemănătoare am întâlnit şi la angajaţii Bancpost, Alpha Bank, Emporiki Bank sau Leumi Bank, cu menţiunea că dobânda „negociată“ ar fi fost ceva mai mică decât în cazul Piraeus, însă oricum mai mare decât în ofertele-standard. La Bancpost, de exemplu, am fi beneficiat de un randament de 8% pentru depozitul pe şase luni şi de 7,75% pentru cel pe un an, ceea ce ar fi însemnat un plus de aproximativ un punct procentual.
Trebuie precizat că băncile nu ar fi ieşit în pierdere din operaţiunile derulate cu noi. Motivul pentru care oferta vine de la angajaţii din trezoreria băncii, şi nu direct de la cei din agenţii, este faptul că suma care ni se oferă este rezultatul unui calcul exact ținând cont de cotaţiile zilei pe piaţa interbancară.
Cu alte cuvinte, banca are posibilitatea de a plasa banii luaţi de la noi pe piaţa interbancară, la randamente satisfăcătoare. De aici vin şi ofertele mai bune pentru randamente mai scurte, de până la şase luni. „Dobânzile sunt în scădere pe interbancar şi de aceea nu vă putem oferi mai mult pentru scadenţa de un an“, ne spune angajata Piraeus.
„Aş putea fi bancherul dumneavoastră“
Ceva mai complexe sunt lucrurile în cazul băncilor de talie mare. Şi în aceste situaţii putem vorbi despre randamente mai mari decât cele din oferta-standard, dar obţinerea lor presupune proceduri mai complicate, precum şi un nivel mediu de cunoştinţe în domeniul financiar.
La Raiffeisen, angajata din front office a apelat la unul dintre superiorii ei imediat ce a aflat suma pe care doream să o plasăm. „Bună ziua, eu sunt Cristina V. Înţeleg că vreţi să depuneţi 50.000 de euro sau echivalentul acestei sume. Haideţi să vă spun. Vă puteţi face un cont de premium banking. Este pentru clienţi de top...“, ne abordează o doamnă care pare dintr-o altă lume prin comparaţie cu angajaţii de la ghişeu. Ne enumeră pe rând avantajele unui cont de private banking şi nu uită să pronunţe, la fiecare două propoziţii, sintagmele „client de top“ şi „bancher personal“. Card gold, asigurare de călătorie, tranzacţii nelimitate şi necomisionate, oferte speciale pentru credite, dar şi pentru depozite.
Spre uimirea noastră, „nu este neapărat nevoie să plasaţi întreaga sumă la noi. Dacă faceţi dovada că deţineţi active financiare de cel puţin 40.000 de euro, indiferent unde le ţineţi, puteţi beneficia de oferta pentru premium banking“. Bineînţeles, nu uită să amintească, încă o dată, că am putea oricând să sunăm pentru a face o tranzacţie sau pentru a primi informaţii privind contul nostru. Mă voi ocupa chiar eu. Veţi avea un fel de bancher personal“, îşi încheie pledoaria. Când în sfârşit ajungem la partea cu randamentul, aflăm că cel mai bine ar fi să plasăm cei 215.000 de lei în unităţi de fond. Randamentul garantat este de 7,15%, ne anunţă doamna. În orice caz, mai bun decât dobânda-standard la depozit, care nu sare de 5,5%.
Despre forme ceva mai complexe de plasament ne vorbesc şi angajaţii BCR, mai precis directorul unei agenţii. La cea mai mare bancă din România nu este nevoie să-ţi faci un cont de private banking pentru a beneficia de oferte altele decât cele standard. „Poate ar fi mai bine să plasaţi banii diversificat. Vă putem face un mix“, ne spune doamna de la BCR. Banca merge mai ales pe scadenţe lungi şi are o ofertă de luat în seamă la depozitele pe doi ani, adică 6,5% la lei.
Alte opţiuni ar fi un fond de investiţii cu risc redus, care garantează un randament de 7%, sau investiţia în obligaţiuni de stat, unde câştigul merge până la 6,5%, însă banii sunt blocaţi o perioadă mai lungă de timp. „Doar pentru anumiţi clienţi“ există însă o variantă mai bună. „Vă putem vinde o asigurare de viaţă cu componentă investiţională. Vă garantăm un randament de 4,6% anual pentru euro, pe o perioadă de şapte ani“. Dacă facem abstracţie de faptul că banii sunt practic blocaţi timp de şapte ani, dar şi că unităţile de fond nu sunt garantate de stat, aceasta ar fi de departe cea mai bună soluţie. În acest moment, la un depozit în euro am obţine maximum 3,5% pe an.
„Cu internet banking, primiţi încă 1%“
O altă posibilitate de maximizare a profitului o găsim la Credit Europe Bank. Banca oferă oricum dobânzi bune şi, în plus, vine cu o facilitate. „În mod normal, am fi putut obţine o dobândă mai bună din trezorerie. Nu mai este însă cazul, pentru că avem o altă ofertă. Dacă vă deschideţi un cont de internet banking, dobânda este cu un punct mai mare decât cea standard. În plus, la suma de care vorbiţi, nici nu veţi avea comisioane“, ne arată o angajată a băncii.
Totuşi, obţinem şi o dobândă preferenţială şi ajungem la 8% pe an pentru un depozit pe doi ani. Strategia de promovare a bankingului online o adoptă majoritatea băncilor vizitate de noi, însă în cele mai multe cazuri aduc majorări de dobândă de maximum 0,5 puncte procentuale.
La Millennium Bank, lucrurile sunt şi mai clare. În faţa fiecărui consilier bancar există o listă cu plafoanele în funcţie de care este calculată şi dobânda. Cum ne încadrăm la categoria „peste 100.000 de lei“, am obţine o dobândă de 7,5% pentru depuneri prin sucursală sau 7,75% pentru tranzacţionare prin internet banking.
Ar mai fi de spus că absolut toate băncile din România oferă facilităţi clienţilor care au un istoric de tranzacţionare cu banca respectivă. Plusul la dobândă variază între 0,25 şi 0,75 puncte procentuale.De aceea este indicat să încercaţi primele negocieri la banca unde vi se virează salariul sau unde aveţi deja cont.
Dacă faceţi dovada că deţineţi active financiare de 40.000 de euro, puteţi beneficia de oferta premium chiar dacă nu depuneţi toţi banii la noi.
consilier private banking, Raiffeisen Bank
Dar cât v-au oferit alte bănci? Deci 7,5%? Nu cred că va fi o problemă. Să vedem ce ofertă vă pot face din trezorerie. Probabil, undeva la 8,5% pentru şase luni.
consilier vânzări, Piraeus Bank
Companiile aeriene s-au prăbușit la bursă, după creșterea prețului petrolului
Acțiunile companiilor aeriene au picat în grup marți, cu US Airways Group conducând în topul căderilor, în condițiile în care prețul petrolului a sărit aproape de 106 dolari/baril, ceea ce influențează direct costul combustibilului de zbor, transmite Reuters.
Acțiunile US Airways s-au prăbușit cu 11,35%, până la 7,89 dolari, pe bursa din New York (NYSE – New York Stock Exchange). De asemenea, acțiunile United Continental Holdings au picat cu 9,11%, până la 21,24 dolari, în vreme ce titlurile Delta Airlines au scăzut cu 7,2%, până la 10,05 dolari.
Prețul petrolului a urcat ieri pe bursa de mărfuri din New York (NYMEX) cu peste 2,5 dolari, până la 105,84 dolari/baril, cel mai înalt nivel din ultimele 9 luni, din mai 2011 încoace. Creșterile consistente ale cotațiilor la petrol au urmat știrilor de luni când Iranul a sistat exporturile de țiței către companiile din Marea Britanie și Franța, acționând astfel înainte unui embargo pe care Uniunea Europeană vrea să aplice din luna iulie pentru petrolul iranian.
Combustibilul de zbor reprezintă unul din cele mai mari costuri pentru companiile aeriene. US Airways, care își ajustează consumul pentru a compensa șocurile, este cea mai vulnerabilă în raport cu rivalii săi, a spus un analist de specialitate pentru Morningstar.
Companiile din industria aeriană se luptă din greu să-și mențină stabilitatea după ani un declin de ani la rând care a fost amplificat de prețurile volatile ale combustibililor.
În Europa, deși e afectată pe lângă petrol de greva controlorilor de traffic din Frankfurt, cel mai mare aeroport din Germania, Lufthansa a scăzut pe bursă cu doar 1,65%, până la 10,76 euro. De asemenea, acțiunile Air France-KLM au scăzut cu doar 2,61%, până la 4,706 euro.
Acțiunile US Airways s-au prăbușit cu 11,35%, până la 7,89 dolari, pe bursa din New York (NYSE – New York Stock Exchange). De asemenea, acțiunile United Continental Holdings au picat cu 9,11%, până la 21,24 dolari, în vreme ce titlurile Delta Airlines au scăzut cu 7,2%, până la 10,05 dolari.
Prețul petrolului a urcat ieri pe bursa de mărfuri din New York (NYMEX) cu peste 2,5 dolari, până la 105,84 dolari/baril, cel mai înalt nivel din ultimele 9 luni, din mai 2011 încoace. Creșterile consistente ale cotațiilor la petrol au urmat știrilor de luni când Iranul a sistat exporturile de țiței către companiile din Marea Britanie și Franța, acționând astfel înainte unui embargo pe care Uniunea Europeană vrea să aplice din luna iulie pentru petrolul iranian.
Combustibilul de zbor reprezintă unul din cele mai mari costuri pentru companiile aeriene. US Airways, care își ajustează consumul pentru a compensa șocurile, este cea mai vulnerabilă în raport cu rivalii săi, a spus un analist de specialitate pentru Morningstar.
Companiile din industria aeriană se luptă din greu să-și mențină stabilitatea după ani un declin de ani la rând care a fost amplificat de prețurile volatile ale combustibililor.
În Europa, deși e afectată pe lângă petrol de greva controlorilor de traffic din Frankfurt, cel mai mare aeroport din Germania, Lufthansa a scăzut pe bursă cu doar 1,65%, până la 10,76 euro. De asemenea, acțiunile Air France-KLM au scăzut cu doar 2,61%, până la 4,706 euro.
Ce monede ţi-ar fi adus cele mai mari câştiguri, dacă pariai pe ele la început de an
Cursul leului în raport cu principalele valute a fost destul de stabil de la începutul anului până acum. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cotaţiile leului în raport cu unele dintre monedele ţărilor din jur, acestea din urmă apreciindu-se puternic în raport cu moneda naţională.
De asemenea, evoluţii interesante în raport cu leul au avut valutele exotice, cum ar fi realul brazilian, dolarul australian sau cel neozeelndez, faţă de care moneda naţională s-a depreciat destul de mult în cele câteva săptămâni care s-au scurs de la 4 ianuarie încoace, adică din prima zi de tranzacţionare de pe piaţa monetară de la noi din acest an.
Forintul, cap de afiş
De la început de an, leul a suferit o depreciere uriaşă în raport cu forintul. Astfel, dacă 100 de forinţi valorau pe patru ianuarie 1,35 lei, acum cotaţia a ajuns deja la 1,51 lei. Evoluţia implică un câştig de nu mai puţin de 11,8%.
Forintul a recuperat astfel o parte din deprecierea puternică pe care a suferit-o la finalul anului trecut, din cauză că investitorii şi-au pierdut încrederea în guvernul Viktor Orban. Reîncrederea inevstitorilor a revenit şi ca urmare a reluării discuţiilor dintre oficialii de la Budapesta şi cei ai Comisiei Europene şi FMI pentru un nou acord de împrumut.
Zlotul polonez a evoluat şi el bine în raport cu leul, de la 0,96 lei la început de an, la 1,04 lei, ieri, ceea ce indică o diferenţă de 8,3%.
De asemenea, lira turcească a crescut puternic faţă de leu, de la începutul anului. Contravaloarea lirei a crescut de la 1,77 lei, pe 4 ianaurie, până la 1,88 lei, ieri, ceea ce implică un câştig de 6,2%.
Aurul a avut şi el o evoluţie interesantă. Valoarea unui gram din metalul preţios a crescut de la 170 de lei, la început de an, până la 183 lei, ieri, ceea ce implică un plus de 7,6%.
Valutele exotice continuă clasamentul
Considerate acum de investitori noile plasamente vedetă, dolarul australian sau cel neozeelnadez, precum şi realul brazilian, nu şi-au dezamăgit nici la început de an investitorii.
Spre exemplu, dacă un dolar australian valora pe patru ianuarie 3,43 de lei, ieri cotaţia ajunsese deja la 3,51 de lei, diferenţa fiind de 2,3%, un câştig substanţial pentru cele nici două luni de zile care s-au scurs de la începutul anului.
Realul brazilian a avut o evoluţie şi mai interesantă. În prima şedinţă de tranzacţionare un real valora 1,81 lei, pentru ca ieri cotaţia să ajungă la 1,91 lei, ceea ce implică o diferenţă de curs de 5,5%.
Câştiguri bune ar fi avut şi cei care investeau în dolarul neozeelandez. O monedă valora 2,61 lei la început de an, iar aucm a ajuns la 2,74 lei. Diferenţa este şi aici semnificativă: 4,9%.
De asemenea, evoluţii interesante în raport cu leul au avut valutele exotice, cum ar fi realul brazilian, dolarul australian sau cel neozeelndez, faţă de care moneda naţională s-a depreciat destul de mult în cele câteva săptămâni care s-au scurs de la 4 ianuarie încoace, adică din prima zi de tranzacţionare de pe piaţa monetară de la noi din acest an.
Forintul, cap de afiş
De la început de an, leul a suferit o depreciere uriaşă în raport cu forintul. Astfel, dacă 100 de forinţi valorau pe patru ianuarie 1,35 lei, acum cotaţia a ajuns deja la 1,51 lei. Evoluţia implică un câştig de nu mai puţin de 11,8%.
Forintul a recuperat astfel o parte din deprecierea puternică pe care a suferit-o la finalul anului trecut, din cauză că investitorii şi-au pierdut încrederea în guvernul Viktor Orban. Reîncrederea inevstitorilor a revenit şi ca urmare a reluării discuţiilor dintre oficialii de la Budapesta şi cei ai Comisiei Europene şi FMI pentru un nou acord de împrumut.
Zlotul polonez a evoluat şi el bine în raport cu leul, de la 0,96 lei la început de an, la 1,04 lei, ieri, ceea ce indică o diferenţă de 8,3%.
De asemenea, lira turcească a crescut puternic faţă de leu, de la începutul anului. Contravaloarea lirei a crescut de la 1,77 lei, pe 4 ianaurie, până la 1,88 lei, ieri, ceea ce implică un câştig de 6,2%.
Aurul a avut şi el o evoluţie interesantă. Valoarea unui gram din metalul preţios a crescut de la 170 de lei, la început de an, până la 183 lei, ieri, ceea ce implică un plus de 7,6%.
Valutele exotice continuă clasamentul
Considerate acum de investitori noile plasamente vedetă, dolarul australian sau cel neozeelnadez, precum şi realul brazilian, nu şi-au dezamăgit nici la început de an investitorii.
Spre exemplu, dacă un dolar australian valora pe patru ianuarie 3,43 de lei, ieri cotaţia ajunsese deja la 3,51 de lei, diferenţa fiind de 2,3%, un câştig substanţial pentru cele nici două luni de zile care s-au scurs de la începutul anului.
Realul brazilian a avut o evoluţie şi mai interesantă. În prima şedinţă de tranzacţionare un real valora 1,81 lei, pentru ca ieri cotaţia să ajungă la 1,91 lei, ceea ce implică o diferenţă de curs de 5,5%.
Câştiguri bune ar fi avut şi cei care investeau în dolarul neozeelandez. O monedă valora 2,61 lei la început de an, iar aucm a ajuns la 2,74 lei. Diferenţa este şi aici semnificativă: 4,9%.
21 feb. 2012
Kiwi Finance a trecut pe profit în 2011, graţie creşterii cu 140% a afacerilor
Cel mai mare broker de credite din România, Kiwi Finance, a reuşit anul trecut o creştere impresionantă a afacerilor, cu 140%, până la 6 milioane lei, ceea ce i-a permis să înregistreze un profit brut de 300.000 euro (1,3 milioane lei), după trei ani de pierderi consecutive.
Revenirea pe profit s-a datorat în principal creşterii volumelor de credite intermediate, eficientizării canalelor de distribuţie (cum ar fi extinderea parteneriatelor de franciză), precum şi proceselor de restructurare din 2009 şi 2010 care şi-au produs efectele în 2011, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.
În ceea ce priveşte creditele intermediate, volumul acestora a crescut anul trecut cu 50%, până la 60 milioane euro. Dintre acestea, 76% au fost credite garantate cu ipotecă (altele decât Prima Casă), 22% au fost împrumuturi de nevoi personale negarantate şi doar 2% credite prin Prima Casă.
„Ultimii ani au marcat atât o contracţie a cererii eligibile cât şi o schimbare a comportamentului de consum al clienţilor. Nevoia de informaţii coerente şi consistente, oferte şi comparaţii ale produselor de creditare, predictibilitate pentru timpii de răspuns şi aprobarea unei aplicaţii de credit şi nu in ultimul rând calitatea serviciilor, sunt doar câteva dintre aşteptările clienţilor în accesarea unui credit. Consultanţa financiară începe să devină o necesitate şi rezultatele noastre demonstrează plus valoarea serviciilor Kiwi Finance. Experienţa cumulată din 2.000.000 ore de consultanţă ne ajută să atingem două obiective majore: cea mai bună soluţie pe profilul şi nevoia clientului pe de o parte şi
eficienţa şi calitatea portofoliului pentru băncile partenere pe de altă parte”, a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.
Rata de succes (valoarea cererilor de credit analizate şi aprobate de Kiwi Finance, raportat la valoarea creditelor aprobate de bănci) s-a îmbunătăţit până la 87% în cazul creditelor garantate cu ipotecă şi până la 70% în cazul împrumuturilor negarantate.
Ţinte ambiţioase pentru 2012: Acelaşi volum de credite intermediate
„Pentru acest an ne propunem stabilizarea volumul de credite la nivelul anului trecut şi o creştere cu 30% a cotei de piaţă pe segmentul creditelor pentru populaţie, luând în considerare efectele noului regulament BNR, în vigoare din această lună.”, a completat managerul general Kiwi Finance.
„Pentru 2012 avem trei direcţii strategice: dezvoltarea organică şi creşterea performanţei atât a forţei proprii de vânzări cât şi a reţelei de francize Kiwi Finance, consolidarea parteneriatelor şi produse strategice cu băncile partenere şi extinderea canalelor de distribuţie. Incepută în 2011, implementarea de produse croite pe segmente bine definite de clienţi a arătat o soluţie câştigătoare pentru poziţionarea cât mai aproape de clienţi, pornind de la profilul şi nevoile lor. Această categorie de produse a reprezentat aproape 35% din portofoliul de credite intermediate în 2011, iar anul acesta dorim să extindem portofoliul”, anunţă Anca Bidian.
Revenirea pe profit s-a datorat în principal creşterii volumelor de credite intermediate, eficientizării canalelor de distribuţie (cum ar fi extinderea parteneriatelor de franciză), precum şi proceselor de restructurare din 2009 şi 2010 care şi-au produs efectele în 2011, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.
În ceea ce priveşte creditele intermediate, volumul acestora a crescut anul trecut cu 50%, până la 60 milioane euro. Dintre acestea, 76% au fost credite garantate cu ipotecă (altele decât Prima Casă), 22% au fost împrumuturi de nevoi personale negarantate şi doar 2% credite prin Prima Casă.
„Ultimii ani au marcat atât o contracţie a cererii eligibile cât şi o schimbare a comportamentului de consum al clienţilor. Nevoia de informaţii coerente şi consistente, oferte şi comparaţii ale produselor de creditare, predictibilitate pentru timpii de răspuns şi aprobarea unei aplicaţii de credit şi nu in ultimul rând calitatea serviciilor, sunt doar câteva dintre aşteptările clienţilor în accesarea unui credit. Consultanţa financiară începe să devină o necesitate şi rezultatele noastre demonstrează plus valoarea serviciilor Kiwi Finance. Experienţa cumulată din 2.000.000 ore de consultanţă ne ajută să atingem două obiective majore: cea mai bună soluţie pe profilul şi nevoia clientului pe de o parte şi
eficienţa şi calitatea portofoliului pentru băncile partenere pe de altă parte”, a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.
Rata de succes (valoarea cererilor de credit analizate şi aprobate de Kiwi Finance, raportat la valoarea creditelor aprobate de bănci) s-a îmbunătăţit până la 87% în cazul creditelor garantate cu ipotecă şi până la 70% în cazul împrumuturilor negarantate.
Ţinte ambiţioase pentru 2012: Acelaşi volum de credite intermediate
„Pentru acest an ne propunem stabilizarea volumul de credite la nivelul anului trecut şi o creştere cu 30% a cotei de piaţă pe segmentul creditelor pentru populaţie, luând în considerare efectele noului regulament BNR, în vigoare din această lună.”, a completat managerul general Kiwi Finance.
„Pentru 2012 avem trei direcţii strategice: dezvoltarea organică şi creşterea performanţei atât a forţei proprii de vânzări cât şi a reţelei de francize Kiwi Finance, consolidarea parteneriatelor şi produse strategice cu băncile partenere şi extinderea canalelor de distribuţie. Incepută în 2011, implementarea de produse croite pe segmente bine definite de clienţi a arătat o soluţie câştigătoare pentru poziţionarea cât mai aproape de clienţi, pornind de la profilul şi nevoile lor. Această categorie de produse a reprezentat aproape 35% din portofoliul de credite intermediate în 2011, iar anul acesta dorim să extindem portofoliul”, anunţă Anca Bidian.
Cea mai puternică valută din 2011 a fost atacată de propria Bancă Centrală
Era unui yen puternic a luat sfârşit, consideră analiştii internaţionali după ce Banca Japoniei a trecut la măsuri de politică monetară prin care a injectat 10.000 de miliarde de yeni în piaţă şi a redus dobânda la zero, se arată într-un comunicat al Admiral Markets
'De la analiştii internaţionali, la fondurile de investiţii şi micii speculatori, tot mai mulţi cred că era unui yen puternic a luat sfârşit. După Rezerva Federală, Banca Angliei, Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a Eleveţiei, Banca Japoniei a trecut şi ea la măsuri distructive de politică monetară, aruncând nu mai puţin de 10.000 de miliarde de yeni în piaţă, după care o dobândă zero şi intervenţiile directe vor fi insuficiente. Banii nou creaţi vor creşte masa monetară, vor lua din valoarea celor existenţi şi, în consecinţă, vor devaloriza yenul, vor afecta puterea de cumpărare şi vor dilua datoria publică', arată un comentariu al Admiral Market.
Specialiştii Goldman Sachs apreciază că aceasta este o mişcare inteligentă şi estimează o depreciere de 25% a yenului în 2012.
'Nivelul maxim istoric şi balanţa de plăţi negativă pentru prima dată în ultimii 30 de ani au avertizat că japonezii vor duce intervenţia la un alt nivel, mai eficient. Obiectivele sunt clare: redirecţionarea fluxului de capital spre dolar şi franc în momente de panică în pieţele financiare şi stimularea fenomenului din 2000 -2007, împrumuturi în yen şi investiţii în valute cu randament superior', explică analiştii Admiral Markets.
Moneda niponă s-a depreciat 5% faţă de dolar, în ultimele zile, ca urmare a reducerii contractelor de cumpărare cu aproape 50%, până la 47 miliarde dolari.
'S-a produs în sfârşit o schimbare în sentimentul pieţei, cel mai puternic factor de influenţă al cursului valutar. Interesul la cumpărare pe dolar/yen s-a intensificat în ultimele luni, fiind evident şi la nivel local, unde traderii aşteptau cu nerăbdare un semnal din partea Japoniei. Ne aşteptăm ca un maxim temporar să fie atins la începutul lunii aprilie, la fel ca în ultimii 3 ani, după o apreciere de încă 5%.', apreciază analiştii Admiral Markets.
'De la analiştii internaţionali, la fondurile de investiţii şi micii speculatori, tot mai mulţi cred că era unui yen puternic a luat sfârşit. După Rezerva Federală, Banca Angliei, Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a Eleveţiei, Banca Japoniei a trecut şi ea la măsuri distructive de politică monetară, aruncând nu mai puţin de 10.000 de miliarde de yeni în piaţă, după care o dobândă zero şi intervenţiile directe vor fi insuficiente. Banii nou creaţi vor creşte masa monetară, vor lua din valoarea celor existenţi şi, în consecinţă, vor devaloriza yenul, vor afecta puterea de cumpărare şi vor dilua datoria publică', arată un comentariu al Admiral Market.
Specialiştii Goldman Sachs apreciază că aceasta este o mişcare inteligentă şi estimează o depreciere de 25% a yenului în 2012.
'Nivelul maxim istoric şi balanţa de plăţi negativă pentru prima dată în ultimii 30 de ani au avertizat că japonezii vor duce intervenţia la un alt nivel, mai eficient. Obiectivele sunt clare: redirecţionarea fluxului de capital spre dolar şi franc în momente de panică în pieţele financiare şi stimularea fenomenului din 2000 -2007, împrumuturi în yen şi investiţii în valute cu randament superior', explică analiştii Admiral Markets.
Moneda niponă s-a depreciat 5% faţă de dolar, în ultimele zile, ca urmare a reducerii contractelor de cumpărare cu aproape 50%, până la 47 miliarde dolari.
'S-a produs în sfârşit o schimbare în sentimentul pieţei, cel mai puternic factor de influenţă al cursului valutar. Interesul la cumpărare pe dolar/yen s-a intensificat în ultimele luni, fiind evident şi la nivel local, unde traderii aşteptau cu nerăbdare un semnal din partea Japoniei. Ne aşteptăm ca un maxim temporar să fie atins la începutul lunii aprilie, la fel ca în ultimii 3 ani, după o apreciere de încă 5%.', apreciază analiştii Admiral Markets.
Se scumpește benzina? Petrolul a sărit de 105 dolari/baril, după ce Iranul și-a redus livrările
Prețul petrolului a sărit ieri la un maxim al ultimelor nouă luni, peste 105 dolari/baril, după ce Iranul a spus că a întrerupt exporturile de țiței către Marea Britanie și Franța, într-o escaladare a disputei cu privire la programul nuclear al țării din Orientul Mijlociu, transmite Associated Press. În plus, analiștii spun că pe fondul recuperării economice prețul petrolului ar putea atinge noi maxime în drumul spre 135 dolari/baril.
Capital scria în urmă cu câteva săptămâni de pericolul ca prețul petrolului să sară de 100 dolari/baril, în special pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, ceea ce s-ar putea vedea în scumpiri la pompă.
Ieri pe la amiază, referința petrolului cu livrare în martie a urcat cu 2,02 dolari, până la 105,26 dolari/baril, în tranzacțiile electronice de pe bursa de mărfuri din New York – NYMEX (New York Mercantile Exchange). Aceasta reprezintă cea mai mare cotație înregistrată din luna mai 2011. Petrolul intrase în această cursă a scumpirilor săptămâna trecută, când a trecut de pragul psihologic de 100 dolari pe baril, pe măsură ce tensiunile din Orientul Mijlociu escaladau. Țițeiul a încheiat sesiunea de vineri cu o creștere de preț de circa un dolar, până la 103,24 dolari/baril.
Efect pozitiv pentru Iran?
Anunțul Iranului va avea probabil un impact minimal la nivelul livrărilor, spun analiștii, deoarece doar 3% din consumul de petrol al Franței provine din Iran. De asemenea, Marea Britanie nu a importat în ultimele 6 luni petrol de la republica islamică.
“Prețul a crescut mai mult ca o reflectare a îngrijorărilor cu privire la escaladarea viitoare a tensiunilor dintre Iran și Occident”, a spus Caroline Bain, analist la The Economist Intelligence Unit (EIU).
“Blocarea cantităților mici de exporturi către Marea Britanie și Franța implică riscuri foarte mici pentru Iran – ba chiar opusul, prinzând titlurile știrilor despre prețuri tot mai mari pentru petrol la nivel internațional, ceea ce Iranul este foarte dornic să încurajeze”, mai spune analistul EIU.
De ce am zis mai sus că maximul ultimelor nouă lun s-a stability în tranzacțiile electronice de pe NYMEX? Pentru că ieri piețele din SUA au fost închise cu ocazia vacanței de Ziua Președintelui.
Războiul declarațiilor și nu numai
Ministrul petrolului din Iran a spus duminică despre faptul că a oprit transporturile de țiței către companiile din Marea Britanie și Franța, într-o aparentă lovitură pre-preventivă împotriva Uniunii Europene, după ce aceasta a impus sancțiuni cu privire la exporturile de petrol cruciale pentru Iran. Acestea includ o înghețare a activelor băncii centrale și un embargo al petrolului stabilit să înceapă în luna iulie.
Rostam Qassemni, ministrul petrolului din Iran, a avertizat la începutul acestei luni că Teheranul ar putea tăia exporturile de petrol către țările “ostile” din UE. Cele 27 de națiuni din UE atrag circa 18% din exporturile de petrol ale Iranului.
Teheranul ia în considerare, de asemeneam extinderea embargoului către alte state europene, potrivit unei agenții de știri semioficiale.
Șeful companiei naționale de petrol a Iranului, Ahmad Qahlebani, a fost citat de agenția Mehr, spunând că țara va sista vânzările de petrol către națiunile care acționează împotriva Teheranului.
Sancțiunile UE, alături de alte măsuri punitive impuse de Statele Unite, sunt parte din eforturile Occidentului de a deraia Iranul de la programul său nuclear, despre care Vestul se teme că ar urmări construirea de arme atomice. Iranul a nega acuzațiile și a spus că programul este pentru scopuri pașnice.
Salvarea Greciei și momentul economic împing petrolul tot mai sus
Prețul petrolului a crescut de asemenea pe fondul speranței că noul pachet financiar de salvare a Greciei va fi aporbat luni, precum și în urma deciziei Chinei de a crește oferta de bani pentru a stimula creditarea și creșterea economică. Duminică, banca centrală a Chinei a spus că va scădea nivelul rezervelor pe care băncile trebuie să le țină la banca centrală, mișcare care ar elibera astfel fonduri de zeci de miliarde de dolari.
Petrolul a sărit de la cotația de 96 de dolari de la începutul acestei luni și pe fondul optimismului că economia globală va crește în acest an peste așteptările inițiale.
JP Morgan și-a majorat luni prognoza privind prețul petrolului la 135 dolari/baril, de la 120 dolari, astfel că petrolul Brent cu livrare în aprilie a urcat cu 79 de cenți, până la 120,37 dolari/baril pe bursa din Londra (ICE Futures exchange).
“Consolidarea impulsului economic are potențialul pentru a împinge prețul petrolului tot mai sus în următoarele 12 până la 24 de luni”, s spusn JP Morgan într-un raport.
Capital scria în urmă cu câteva săptămâni de pericolul ca prețul petrolului să sară de 100 dolari/baril, în special pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, ceea ce s-ar putea vedea în scumpiri la pompă.
Ieri pe la amiază, referința petrolului cu livrare în martie a urcat cu 2,02 dolari, până la 105,26 dolari/baril, în tranzacțiile electronice de pe bursa de mărfuri din New York – NYMEX (New York Mercantile Exchange). Aceasta reprezintă cea mai mare cotație înregistrată din luna mai 2011. Petrolul intrase în această cursă a scumpirilor săptămâna trecută, când a trecut de pragul psihologic de 100 dolari pe baril, pe măsură ce tensiunile din Orientul Mijlociu escaladau. Țițeiul a încheiat sesiunea de vineri cu o creștere de preț de circa un dolar, până la 103,24 dolari/baril.
Efect pozitiv pentru Iran?
Anunțul Iranului va avea probabil un impact minimal la nivelul livrărilor, spun analiștii, deoarece doar 3% din consumul de petrol al Franței provine din Iran. De asemenea, Marea Britanie nu a importat în ultimele 6 luni petrol de la republica islamică.
“Prețul a crescut mai mult ca o reflectare a îngrijorărilor cu privire la escaladarea viitoare a tensiunilor dintre Iran și Occident”, a spus Caroline Bain, analist la The Economist Intelligence Unit (EIU).
“Blocarea cantităților mici de exporturi către Marea Britanie și Franța implică riscuri foarte mici pentru Iran – ba chiar opusul, prinzând titlurile știrilor despre prețuri tot mai mari pentru petrol la nivel internațional, ceea ce Iranul este foarte dornic să încurajeze”, mai spune analistul EIU.
De ce am zis mai sus că maximul ultimelor nouă lun s-a stability în tranzacțiile electronice de pe NYMEX? Pentru că ieri piețele din SUA au fost închise cu ocazia vacanței de Ziua Președintelui.
Războiul declarațiilor și nu numai
Ministrul petrolului din Iran a spus duminică despre faptul că a oprit transporturile de țiței către companiile din Marea Britanie și Franța, într-o aparentă lovitură pre-preventivă împotriva Uniunii Europene, după ce aceasta a impus sancțiuni cu privire la exporturile de petrol cruciale pentru Iran. Acestea includ o înghețare a activelor băncii centrale și un embargo al petrolului stabilit să înceapă în luna iulie.
Rostam Qassemni, ministrul petrolului din Iran, a avertizat la începutul acestei luni că Teheranul ar putea tăia exporturile de petrol către țările “ostile” din UE. Cele 27 de națiuni din UE atrag circa 18% din exporturile de petrol ale Iranului.
Teheranul ia în considerare, de asemeneam extinderea embargoului către alte state europene, potrivit unei agenții de știri semioficiale.
Șeful companiei naționale de petrol a Iranului, Ahmad Qahlebani, a fost citat de agenția Mehr, spunând că țara va sista vânzările de petrol către națiunile care acționează împotriva Teheranului.
Sancțiunile UE, alături de alte măsuri punitive impuse de Statele Unite, sunt parte din eforturile Occidentului de a deraia Iranul de la programul său nuclear, despre care Vestul se teme că ar urmări construirea de arme atomice. Iranul a nega acuzațiile și a spus că programul este pentru scopuri pașnice.
Salvarea Greciei și momentul economic împing petrolul tot mai sus
Prețul petrolului a crescut de asemenea pe fondul speranței că noul pachet financiar de salvare a Greciei va fi aporbat luni, precum și în urma deciziei Chinei de a crește oferta de bani pentru a stimula creditarea și creșterea economică. Duminică, banca centrală a Chinei a spus că va scădea nivelul rezervelor pe care băncile trebuie să le țină la banca centrală, mișcare care ar elibera astfel fonduri de zeci de miliarde de dolari.
Petrolul a sărit de la cotația de 96 de dolari de la începutul acestei luni și pe fondul optimismului că economia globală va crește în acest an peste așteptările inițiale.
JP Morgan și-a majorat luni prognoza privind prețul petrolului la 135 dolari/baril, de la 120 dolari, astfel că petrolul Brent cu livrare în aprilie a urcat cu 79 de cenți, până la 120,37 dolari/baril pe bursa din Londra (ICE Futures exchange).
“Consolidarea impulsului economic are potențialul pentru a împinge prețul petrolului tot mai sus în următoarele 12 până la 24 de luni”, s spusn JP Morgan într-un raport.
20 feb. 2012
Peste 24.000 de salariaţi au ajuns la „loteria pensiilor” în prima lună a anului
Fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) au primit în luna ianuarie peste 24.000 de participanţi prin repartizare aleatorie, aşa-numita "loterie a pensiilor", adică aproape 85% din numărul total al participanţilor noi, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Aceasta este cea mai mare pondere a participanţilor repartizaţi aleatoriu în numărul total al contribuabililor noi înregistrată în ultimele trei luni din an. Spre comparaţie, aproximativ 75% din participanţii noi fuseseră repartizaţi aleatoriu în luna decembrie.
Numărul participanţilor noi la sistemul de pensii private obligatorii s-a ridicat la 28.400 de persoane în ianuarie, cu 15% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Angajaţii noi cu vârsta sub 35 de ani trebuie să îşi aleagă un fond de pensii private în primele patru luni de la obţinerea primului loc de muncă, fond în care se livrează 3% din veniturile salariale brute. Puţini angajaţi ştiu însă că trebuie să îşi aleagă un fond de pensii deoarece administratorii au derulat campanii de promovare agresive doar în campania de aderare iniţială, în 2007, când au intrat în sistem 4 milioane de persoane.
Din august 2010, de când s-a început repartizarea aleatorie a angajaţilor care nu şi-au ales un fond de pensii, până în prezent mai mult de un milion de români au ajuns la "loteria pensiilor". Cele nouă fonduri de pensii private obligatorii administrau la sfârşitul lunii ianuarie active de 6,72 miliarde de lei (1,55 mld. euro) pentru mai mult de 5,5 milioane de participanţi.
Numărul participanţilor noi la sistemul de pensii private obligatorii s-a ridicat la 28.400 de persoane în ianuarie, cu 15% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Angajaţii noi cu vârsta sub 35 de ani trebuie să îşi aleagă un fond de pensii private în primele patru luni de la obţinerea primului loc de muncă, fond în care se livrează 3% din veniturile salariale brute. Puţini angajaţi ştiu însă că trebuie să îşi aleagă un fond de pensii deoarece administratorii au derulat campanii de promovare agresive doar în campania de aderare iniţială, în 2007, când au intrat în sistem 4 milioane de persoane.
Din august 2010, de când s-a început repartizarea aleatorie a angajaţilor care nu şi-au ales un fond de pensii, până în prezent mai mult de un milion de români au ajuns la "loteria pensiilor". Cele nouă fonduri de pensii private obligatorii administrau la sfârşitul lunii ianuarie active de 6,72 miliarde de lei (1,55 mld. euro) pentru mai mult de 5,5 milioane de participanţi.
Tabloul rezultatelor financiare ale companiilor de pe bursa
Cifra de afaceri cumulata a celor 71 de companii care au raportat pana acum rezultatele preliminare pe 2011 a crescut cu 17,6% fata de anul precedent, iar profitul net cumulat a urcat cu 62%, insa numarul de companii care au inchis anul cu profit a scazut fata de 2010.
Cele mai mari cresteri le-au avut SIF Transilvania (SIF3), cu un avans de 168% al veniturilor, si SIF Moldova (SIF2), cu un plus de 87%, ca urmare a vanzarii participatiilor deti-nute la BCR, urmate de Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu o crestere a afacerilor de 66,5%, determinata de tranzactiile mai mari de pe piata de actiuni dupa listarea Fondului Proprietatea (FP).
Cele mai mari cresteri le-au avut SIF Transilvania (SIF3), cu un avans de 168% al veniturilor, si SIF Moldova (SIF2), cu un plus de 87%, ca urmare a vanzarii participatiilor deti-nute la BCR, urmate de Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu o crestere a afacerilor de 66,5%, determinata de tranzactiile mai mari de pe piata de actiuni dupa listarea Fondului Proprietatea (FP).
Grupul financiar franco-belgian Dexia va raporta pierderi de aproximativ 12 miliarde de euro (15,80 miliarde de dolari) în 2012, a anunţat luni publicaţia franceză "Les Echos".
Grupul financiar franco-belgian Dexia va raporta pierderi de aproximativ 12 miliarde de euro (15,80 miliarde de dolari) în 2012, a anunţat luni publicaţia franceză "Les Echos".
În august, banca a anunţat pierderi de 3,6 miliarde de euro din cauza accelerării vânzării activelor toxice, iar apoi a înregistrat pierderi de încă 4 miliarde de euro când a fost naţionalizată divizia sa de retail din Belgia, în octombrie, conform Agerpres.
"Les Echos" susţine că Dexia va înregistra pierderi de aproximativ 4 miliarde de euro din cauza deprecierii obligaţiunilor suverane elene pe care le deţine. Mai mult, recentul acord prin care Dexia vinde guvernului de la Paris divizia sa de creditare municipală din Franţa va duce la pierderi de un miliarde de euro.
Oficialii grupului financiar franco-belgian nu au comentat informaţiile.
În luna octombrie a anului trecut, Belgia, Franţa şi Luxemburg au salvat Dexia de la faliment prin dezmembrarea grupului şi oferirea de garanţii de stat de 90 miliarde de euro pentru acoperirea necesităţilor sale de finanţare. În cadrul procesului de dezmembrare, statul belgian a acceptat să preia 100% din Dexia Banque Belgique, entitatea belgiană a grupului prezentă pe piaţa de retail, pentru patru miliarde de euro.
În august, banca a anunţat pierderi de 3,6 miliarde de euro din cauza accelerării vânzării activelor toxice, iar apoi a înregistrat pierderi de încă 4 miliarde de euro când a fost naţionalizată divizia sa de retail din Belgia, în octombrie, conform Agerpres.
"Les Echos" susţine că Dexia va înregistra pierderi de aproximativ 4 miliarde de euro din cauza deprecierii obligaţiunilor suverane elene pe care le deţine. Mai mult, recentul acord prin care Dexia vinde guvernului de la Paris divizia sa de creditare municipală din Franţa va duce la pierderi de un miliarde de euro.
Oficialii grupului financiar franco-belgian nu au comentat informaţiile.
În luna octombrie a anului trecut, Belgia, Franţa şi Luxemburg au salvat Dexia de la faliment prin dezmembrarea grupului şi oferirea de garanţii de stat de 90 miliarde de euro pentru acoperirea necesităţilor sale de finanţare. În cadrul procesului de dezmembrare, statul belgian a acceptat să preia 100% din Dexia Banque Belgique, entitatea belgiană a grupului prezentă pe piaţa de retail, pentru patru miliarde de euro.
19 feb. 2012
Atac anglo-american pe frontul asigurărilor de viaţă
Metlife a cumpărat Aviva, dar nu se opreşte aici. Vrea să facă din Alico liderul pieţei asigurărilor de viaţă, analizează orice oportunitate de achiziţie şi, între timp, angajează. Inclusiv oameni din bănci.
Achiziţionarea Aviva de către grupul american Metlife are toate şansele să fie tranzacţia anului pe piaţa asigurărilor din România. Compania nou-formată se va numi Alico (brandul sub care Metlife este deja prezent în ţara noastră) şi îşi propune să devină liderul pieţei din toate punctele de vedere. Despre această tranzacţie vorbesc, pentru Capital, Theodor Alexandrescu, CEO al Alico, şi Mihai Popescu, CEO al Aviva. Cu alte cuvinte, omul care conduce expansiunea Alico în România şi cel care a consolidat şi a pregătit pentru vânzare compania Aviva. Compania-mamă a Aviva a dat primele semne că intenţionează să restructureze o parte a operaţiunilor încă de acum un an. „Aviva a intrat într-un proces de restructurare încă din 2010. În acel moment, au anunţat trei criterii strategice. Având în vedere dimensiunea pieţei din România, două dintre aceste criterii, adică profitul şi nivelul activelor, nu puteau fi îndeplinite. Mai mult, potenţialul pieţei nu justifica atingerea în viitor a acestor criterii. Atunci s-a luat decizia de a căuta un cumpărător. Au fost mai multe oferte“, spune Mihai Popescu. La polul opus, Metlife are o strategie clară de dezvoltare în regiune, iar achiziţionarea Aviva este doar un prim pas. „Obiectivul nostru este să devenim liderul pieţei de asigurări de viaţă şi ca profit, şi ca cifră de afaceri. Există trei modalităţi prin care putem face acest lucru: prin achiziţii, prin dezvoltare organică şi profitabilă şi prin integrarea unor structuri de vânzări. Le aplicăm pe toate trei“, arată Alexandrescu. Potrivit acestuia, grupul Alico analizează în continuare posibilităţi de achiziţii pe piaţa locală şi există şanse foarte mari ca o altă tranzacţie să aibă loc într-un orizont mediu de timp, mai ales că unele companii mici ar putea avea probleme cu noile norme europene.
Fără concedieri
În ceea ce priveşte eventualele restructurări şi obiective principale, cei doi şefi de companii se pun de acord. „Căutăm să dezvoltăm zona de vânzări. Oamenii care pleacă din bănci sunt, de exemplu, pe profilul pe care ni-l dorim“, arată Alexandrescu. Şi şeful Aviva exclude restrcturări de personal şi spune că „au nevoie de întreaga structură“. Reforma sănătăţii şi introducerea unor facilităţi fiscale pentru asigurările de grup sunt marile aşteptări pe care cei doi le au de la autorităţi. O problemă rămâne însă mentalitatea românilor care, se pun de acord cei doi, au avut prea puţin timp la dispoziţie pentru a învăţa ce înseamnă o asigurare de viaţă.
Achiziţionarea Aviva de către grupul american Metlife are toate şansele să fie tranzacţia anului pe piaţa asigurărilor din România. Compania nou-formată se va numi Alico (brandul sub care Metlife este deja prezent în ţara noastră) şi îşi propune să devină liderul pieţei din toate punctele de vedere. Despre această tranzacţie vorbesc, pentru Capital, Theodor Alexandrescu, CEO al Alico, şi Mihai Popescu, CEO al Aviva. Cu alte cuvinte, omul care conduce expansiunea Alico în România şi cel care a consolidat şi a pregătit pentru vânzare compania Aviva. Compania-mamă a Aviva a dat primele semne că intenţionează să restructureze o parte a operaţiunilor încă de acum un an. „Aviva a intrat într-un proces de restructurare încă din 2010. În acel moment, au anunţat trei criterii strategice. Având în vedere dimensiunea pieţei din România, două dintre aceste criterii, adică profitul şi nivelul activelor, nu puteau fi îndeplinite. Mai mult, potenţialul pieţei nu justifica atingerea în viitor a acestor criterii. Atunci s-a luat decizia de a căuta un cumpărător. Au fost mai multe oferte“, spune Mihai Popescu. La polul opus, Metlife are o strategie clară de dezvoltare în regiune, iar achiziţionarea Aviva este doar un prim pas. „Obiectivul nostru este să devenim liderul pieţei de asigurări de viaţă şi ca profit, şi ca cifră de afaceri. Există trei modalităţi prin care putem face acest lucru: prin achiziţii, prin dezvoltare organică şi profitabilă şi prin integrarea unor structuri de vânzări. Le aplicăm pe toate trei“, arată Alexandrescu. Potrivit acestuia, grupul Alico analizează în continuare posibilităţi de achiziţii pe piaţa locală şi există şanse foarte mari ca o altă tranzacţie să aibă loc într-un orizont mediu de timp, mai ales că unele companii mici ar putea avea probleme cu noile norme europene.
Fără concedieri
În ceea ce priveşte eventualele restructurări şi obiective principale, cei doi şefi de companii se pun de acord. „Căutăm să dezvoltăm zona de vânzări. Oamenii care pleacă din bănci sunt, de exemplu, pe profilul pe care ni-l dorim“, arată Alexandrescu. Şi şeful Aviva exclude restrcturări de personal şi spune că „au nevoie de întreaga structură“. Reforma sănătăţii şi introducerea unor facilităţi fiscale pentru asigurările de grup sunt marile aşteptări pe care cei doi le au de la autorităţi. O problemă rămâne însă mentalitatea românilor care, se pun de acord cei doi, au avut prea puţin timp la dispoziţie pentru a învăţa ce înseamnă o asigurare de viaţă.
Bani pentru diminuarea riscurilor de calamități naturale și situații de urgență, pierduți din indolență
O sumă de peste 6,67 milioane de dolari dintr-un împrumut acordat României de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) - divizia de investiţii a Băncii Mondiale - a fost anulată, deoarece partea română nu poate utiliza aceste sume până la data prevăzută, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Suma face parte dintr-un împrumut în valoare totală de 150 milioane de dolari, acordat de BIRD pentru proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, pe lângă care România beneficiază şi de asistenţă nerambursabilă de şapte milioane dolari.
Beneficiarii proiectului sunt Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Analiza Ministerului Finanţelor Publice asupra stadiului proiectului a arătat că MMP are nevoie de majorarea sumelor alocate cu 3,085 milioane dolari, prin realocare în cadrul proiectului, iar ANRM şi MDRT disponibilizează sume care nu mai pot fi utilizate.
BIRD şi-a dat acordul în decembrie 2011 pentru aceste solicitări ale părţii române. Sumele suplimentare pentru Ministerului Mediului sunt destinate barajului şi lacului de acumulare de la Dridu.
Suma face parte dintr-un împrumut în valoare totală de 150 milioane de dolari, acordat de BIRD pentru proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, pe lângă care România beneficiază şi de asistenţă nerambursabilă de şapte milioane dolari.
Beneficiarii proiectului sunt Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Analiza Ministerului Finanţelor Publice asupra stadiului proiectului a arătat că MMP are nevoie de majorarea sumelor alocate cu 3,085 milioane dolari, prin realocare în cadrul proiectului, iar ANRM şi MDRT disponibilizează sume care nu mai pot fi utilizate.
BIRD şi-a dat acordul în decembrie 2011 pentru aceste solicitări ale părţii române. Sumele suplimentare pentru Ministerului Mediului sunt destinate barajului şi lacului de acumulare de la Dridu.
18 feb. 2012
Soarta amară a cafenelelor bancare
Timpul a arătat că moda cafenelelor bancare s-a dus mai repede decât a venit. Nu a fost nici moft, nici afacere, ci doar o altă armă de marketing a băncilor.
Cafeneaua de business de lângă bancă s-a dorit a fi un mijloc util pentru atragerea clienților. Chiar a funcționat o vreme. Apoi, a dispărut - în prezent mai funcționează o singură cafenea bancară - BT Café, în zona Băneasa, în incinta Băncii Transilvania (BT), unde este și centrul regional al instituției. De ce s-au închis celelalte? „Pentru că nu au venit, în mod constant, cu ceva nou care să atragă clientul. În plus, lanțurile de cafenele au închis toate locațiile care nu erau centru de profit“, oferă un răspuns Ștefan Szekeres, consultant Food&Bar Concept. Teoretic, explică el, cafenelele nu erau exclusiv afacerile băncilor, având bugete, costuri și venituri separate.
„BT Café este marcă înregistrată, fiind unul dintre sub-brandurile băncii. În ceea ce privește câștigul, acesta este, pentru BT, în principal de imagine“, punctează oficialii băncii. De altfel, conceptul de „cafenea bancară“ a fost adus pe piața din România în 2003, ideea aparținând managerului de atunci al băncii - Robert Rekkers, de la care s-au inspirat alte două bănci: BCR și BRD. 2005-2006 a fost anul în care au apărut cele mai multe cafenele bancare, inclusiv în provincie. Semnalele din piață erau încurajatoare atunci.
Businessuri independente
Publicul-țintă, identificat în oameni de afaceri, clienți ai băncilor și, evident, bancheri, părea fascinat de „locul select cu internet wireless, unde putea urmări evoluția acțiunilor cotate la bursă sau ultimele șiri economice pe ecrane imense cu plasmă“. „În multe cazuri, putem vorbi de spații puse la dispoziție de bănci, închiriate de către cafenelele respective și operate ca businessuri independente. Exemplele sunt cât se poate de clare: Turabo-BCR, Centro-BRD și Cup & Cino-BT“, explică Vasi Andreica, om de afaceri prezent în această piață (este unul dintre acționarii The Coffee Store, de la Universitate, închisă anul trecut). Cu mențiunea că Banca Transilvania a început cu BT Café, după care a fost preluată de Cup&Cino, pentru ca în cele din urmă să revină la BT. Cele care nu s-au susținut, nu mai sunt pe piață. Potrivit lui Andreica, dacă am vorbi despre un concept de „cafenea bancară“, care să dea un plus de valoare serviciilor băncii respective și să atragă clienții, atunci „nu ar mai fi fost cazul de un joint venture între banca X și cafeneaua Y, ci pur și simplu am fi avut BCR Café sau BRD Café, cu costuri acoperite de fiecare instituție în parte.
Adaptare la piață
Acum, bancherii se feresc să vorbească despre încasări sau pierderi în acest caz, chiar dacă investiția într-o astfel de cafenea este în jurul a 200.000-300.000 euro. „Nu s-a pus problema așa. În realitate, era un mod original al băncii de a-și face reclamă, inclus la categoria costuri“, explică reprezentantul unei bănci care nu a investit într-o astfel de cafenea și nici nu ia în calcul această posibilitate. Mai ales că piața locală a cafenelelor nu s-a simțit prea bine în ultimii doi ani. Un exemplu este Turabo, care a închis peste 30 de cafenele, în 2011, pe motiv că nu erau profitabile. Chiar și declarațiile oficiale ale băncilor sunt „adaptate“ la cursul pieței. „Anul trecut, BT s-a adaptat oportunităților apărute şi a transformat două dintre sediile BT Café, din Bucureşti (Dorobanți) şi Cluj-Napoca, în locații care au acum altă destinație“, spun oficialii BT, care nu au dat amănunte despre o nouă investiție în această direcție. Așa cum se gândește BCR: „Momentan, BCR Café este un proiect suspendat, dar este posibil să analizăm oportunitatea relansării în viitorul apropiat“, subliniază Ionuț Stanimir, șef department Comunicare al BCR. În timp ce BRD Café (Centro) este un subiect închis: „Pentru noi, a funcționat o singură cafenea, în Dorobanți, de care se ocupa Centro. Acum este patiserie“, spun și reprezentanții BRD.
Nu e de mirare, completează Ștefan Szekeres: „Starbucks, dar și celelalte cafenele de business din centrul Capitalei - Grand Café Galleron sau Cafépedia, au luat o mare parte dintre clienții lor“. Poate că în străinătate lumea petrece mai mult timp în astfel de cafenele, ele chiar fiind percepute ca un loc de întâlnire de business.
BT Café Banca Transilvania a dat startul în București, în 2003; au urmat Cluj și Constanța, proiect care a necesitat investiții de 300.000 euro;
BCR Café (Turabo) În 2006, BCR a inaugurat pentru prima oară o cafenea în provincie, la Sibiu; în prezent, acest proiect a fost suspendat, însă ar putea fi reluat;
BRD Café (Centro) BRD a avut o singură cafenea, operată de Centro, amplasată în Dorobanți, foarte aproape de BT Café.
Cafeneaua de business de lângă bancă s-a dorit a fi un mijloc util pentru atragerea clienților. Chiar a funcționat o vreme. Apoi, a dispărut - în prezent mai funcționează o singură cafenea bancară - BT Café, în zona Băneasa, în incinta Băncii Transilvania (BT), unde este și centrul regional al instituției. De ce s-au închis celelalte? „Pentru că nu au venit, în mod constant, cu ceva nou care să atragă clientul. În plus, lanțurile de cafenele au închis toate locațiile care nu erau centru de profit“, oferă un răspuns Ștefan Szekeres, consultant Food&Bar Concept. Teoretic, explică el, cafenelele nu erau exclusiv afacerile băncilor, având bugete, costuri și venituri separate.
„BT Café este marcă înregistrată, fiind unul dintre sub-brandurile băncii. În ceea ce privește câștigul, acesta este, pentru BT, în principal de imagine“, punctează oficialii băncii. De altfel, conceptul de „cafenea bancară“ a fost adus pe piața din România în 2003, ideea aparținând managerului de atunci al băncii - Robert Rekkers, de la care s-au inspirat alte două bănci: BCR și BRD. 2005-2006 a fost anul în care au apărut cele mai multe cafenele bancare, inclusiv în provincie. Semnalele din piață erau încurajatoare atunci.
Businessuri independente
Publicul-țintă, identificat în oameni de afaceri, clienți ai băncilor și, evident, bancheri, părea fascinat de „locul select cu internet wireless, unde putea urmări evoluția acțiunilor cotate la bursă sau ultimele șiri economice pe ecrane imense cu plasmă“. „În multe cazuri, putem vorbi de spații puse la dispoziție de bănci, închiriate de către cafenelele respective și operate ca businessuri independente. Exemplele sunt cât se poate de clare: Turabo-BCR, Centro-BRD și Cup & Cino-BT“, explică Vasi Andreica, om de afaceri prezent în această piață (este unul dintre acționarii The Coffee Store, de la Universitate, închisă anul trecut). Cu mențiunea că Banca Transilvania a început cu BT Café, după care a fost preluată de Cup&Cino, pentru ca în cele din urmă să revină la BT. Cele care nu s-au susținut, nu mai sunt pe piață. Potrivit lui Andreica, dacă am vorbi despre un concept de „cafenea bancară“, care să dea un plus de valoare serviciilor băncii respective și să atragă clienții, atunci „nu ar mai fi fost cazul de un joint venture între banca X și cafeneaua Y, ci pur și simplu am fi avut BCR Café sau BRD Café, cu costuri acoperite de fiecare instituție în parte.
Adaptare la piață
Acum, bancherii se feresc să vorbească despre încasări sau pierderi în acest caz, chiar dacă investiția într-o astfel de cafenea este în jurul a 200.000-300.000 euro. „Nu s-a pus problema așa. În realitate, era un mod original al băncii de a-și face reclamă, inclus la categoria costuri“, explică reprezentantul unei bănci care nu a investit într-o astfel de cafenea și nici nu ia în calcul această posibilitate. Mai ales că piața locală a cafenelelor nu s-a simțit prea bine în ultimii doi ani. Un exemplu este Turabo, care a închis peste 30 de cafenele, în 2011, pe motiv că nu erau profitabile. Chiar și declarațiile oficiale ale băncilor sunt „adaptate“ la cursul pieței. „Anul trecut, BT s-a adaptat oportunităților apărute şi a transformat două dintre sediile BT Café, din Bucureşti (Dorobanți) şi Cluj-Napoca, în locații care au acum altă destinație“, spun oficialii BT, care nu au dat amănunte despre o nouă investiție în această direcție. Așa cum se gândește BCR: „Momentan, BCR Café este un proiect suspendat, dar este posibil să analizăm oportunitatea relansării în viitorul apropiat“, subliniază Ionuț Stanimir, șef department Comunicare al BCR. În timp ce BRD Café (Centro) este un subiect închis: „Pentru noi, a funcționat o singură cafenea, în Dorobanți, de care se ocupa Centro. Acum este patiserie“, spun și reprezentanții BRD.
Nu e de mirare, completează Ștefan Szekeres: „Starbucks, dar și celelalte cafenele de business din centrul Capitalei - Grand Café Galleron sau Cafépedia, au luat o mare parte dintre clienții lor“. Poate că în străinătate lumea petrece mai mult timp în astfel de cafenele, ele chiar fiind percepute ca un loc de întâlnire de business.
BT Café Banca Transilvania a dat startul în București, în 2003; au urmat Cluj și Constanța, proiect care a necesitat investiții de 300.000 euro;
BCR Café (Turabo) În 2006, BCR a inaugurat pentru prima oară o cafenea în provincie, la Sibiu; în prezent, acest proiect a fost suspendat, însă ar putea fi reluat;
BRD Café (Centro) BRD a avut o singură cafenea, operată de Centro, amplasată în Dorobanți, foarte aproape de BT Café.
Banca Mondială caută președinte
Banca Mondială a anunţat că şi-a fixat ca obiectiv desemnarea noului preşedinte al instituţiei până pe data de 20 aprilie, când urmează să înceapă adunarea semestrială, transmite AFP.
Consiliul de Administraţie a stabilit 23 martie ca termen limită pentru depunerea candidaturilor şi a prevăzut „alegerea noului preşedinte până la începerea adunării din primăvară”, a precizat instituţia financiară într-un comunicat. În cursul zilei de miercuri, actualul preşedinte, Robert Zoellick, a anunţat că va părăsi postul odată cu expirarea mandatului său pe data de 30 iunie.
Postul de preşedinte al Bănci Mondiale a fost întotdeauna ocupat de un american, în virtutea acordului nescris prin care europenii au primit, în schimb, postul de director general al Fondului Monetar Internaţional. SUA au declarat, încă din ziua în care Zoellick şi-a anunţat retragerea, că au un candidat pentru acest post, numele său urmând să fie dezvăluit „în săptămânile următoare”.
Potrivit unei surse apropiate insituţiei financiare internaţionale, SUA l-ar putea propune pe actualul Secretar al Trezoreriei, Timothy Geithner.
Consiliul de Administraţie a stabilit 23 martie ca termen limită pentru depunerea candidaturilor şi a prevăzut „alegerea noului preşedinte până la începerea adunării din primăvară”, a precizat instituţia financiară într-un comunicat. În cursul zilei de miercuri, actualul preşedinte, Robert Zoellick, a anunţat că va părăsi postul odată cu expirarea mandatului său pe data de 30 iunie.
Postul de preşedinte al Bănci Mondiale a fost întotdeauna ocupat de un american, în virtutea acordului nescris prin care europenii au primit, în schimb, postul de director general al Fondului Monetar Internaţional. SUA au declarat, încă din ziua în care Zoellick şi-a anunţat retragerea, că au un candidat pentru acest post, numele său urmând să fie dezvăluit „în săptămânile următoare”.
Potrivit unei surse apropiate insituţiei financiare internaţionale, SUA l-ar putea propune pe actualul Secretar al Trezoreriei, Timothy Geithner.
17 feb. 2012
O ţară europeană îşi ia adio de la fosta monedă naţională
La şase secole de la apariţia primelor monede şi la un deceniu după ce au ieşit din circulaţie, ultimii franci francezi vor putea fi schimbaţi astăzi la Banca centrală a Franţei, ocazie cu care Franţa îşi va lua astfel adio de la fosta sa monedă naţională, transmite AP.
Banca centrală a Franţei a fixat miezul nopţii de vineri drept termen limită până la care cei care mai au economii în franci le pot schimba în euro. Începând de mâine bancnotele de 20, 50, 100, 200 şi 500 de franci nu vor mai fi acceptate.
Banca centrală estimează că la finele lui 2011 erau în circulaţie 50 milioane bancnote în franci, în valoare de aproximativ 600 milioane de euro. Directorul general adjunct al Băncii Franţei, Henri Jullien, a declarat că instituţia nu se aşteaptă ca toate aceste bancnote să fie schimbate. Cel mai probabil, guvernul va recupera bancnote în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, în condiţiile în care vor fi schimbate în principal bancnotele mari, scrie Agerpres.
Odată cu introducerea bancnotelor şi monedelor euro în luna ianuarie 2002, s-a încheiat durata de viaţă a francului. Valoarea de schimb a francului a fost stabilită la 6,56 franci pentru un euro.
Totuşi la zece ani de la adoptarea monedei unice, mai mult de o treime dintre francezi îşi doreau revenirea la francul francez, conform unui sondaj efectuat de IFOP.
Mai mult, jumătate dintre cei chesţionati consideră retrospectiv că euro a fost"mai degraba un lucru prost", faţă de 35% care consideră că a fost "mai degraba un lucru bun" şi 15% "un lucru nici bun, nici rău".
La aproape 10 de ani de la adoptarea euro, aproximativ 43% dintre francezi încă mai converteau euro în franci pentru a compara preţurile. În decembrie 2003, procentul acestora se ridica la 73%. La începutul anului, mai mult de jumătate dintre respondenţi era favorabilă unui dublu afişaj al preţurilor în franci şi în euro. Acelaşi studiu arăta că 81%, este de părere că trecerea la moneda europeană a reprezentat o creştere semnificativă a preţurilor.
Banca centrală a Franţei a fixat miezul nopţii de vineri drept termen limită până la care cei care mai au economii în franci le pot schimba în euro. Începând de mâine bancnotele de 20, 50, 100, 200 şi 500 de franci nu vor mai fi acceptate.
Banca centrală estimează că la finele lui 2011 erau în circulaţie 50 milioane bancnote în franci, în valoare de aproximativ 600 milioane de euro. Directorul general adjunct al Băncii Franţei, Henri Jullien, a declarat că instituţia nu se aşteaptă ca toate aceste bancnote să fie schimbate. Cel mai probabil, guvernul va recupera bancnote în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, în condiţiile în care vor fi schimbate în principal bancnotele mari, scrie Agerpres.
Odată cu introducerea bancnotelor şi monedelor euro în luna ianuarie 2002, s-a încheiat durata de viaţă a francului. Valoarea de schimb a francului a fost stabilită la 6,56 franci pentru un euro.
Totuşi la zece ani de la adoptarea monedei unice, mai mult de o treime dintre francezi îşi doreau revenirea la francul francez, conform unui sondaj efectuat de IFOP.
Mai mult, jumătate dintre cei chesţionati consideră retrospectiv că euro a fost"mai degraba un lucru prost", faţă de 35% care consideră că a fost "mai degraba un lucru bun" şi 15% "un lucru nici bun, nici rău".
La aproape 10 de ani de la adoptarea euro, aproximativ 43% dintre francezi încă mai converteau euro în franci pentru a compara preţurile. În decembrie 2003, procentul acestora se ridica la 73%. La începutul anului, mai mult de jumătate dintre respondenţi era favorabilă unui dublu afişaj al preţurilor în franci şi în euro. Acelaşi studiu arăta că 81%, este de părere că trecerea la moneda europeană a reprezentat o creştere semnificativă a preţurilor.
Cea mai stabilă moneda din Europa?
Şeful unei bănci centrale din Europa susţine că moneda naţională a statului respectiv este cea mai stabilă nu numai din regiune, dar şi din Europa. Fluctuaţii de plus/minus 10% faţă de moneda europeană tot au avut însă loc în ultimul an.
Declaraţia a fost făcută de guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei, Dejan Soskic, conform Rador.
El a precizat că nu există motive de îngrijorare în ce priveşte moneda naţională, reamintind că înainte cu 15 luni un euro valora 107 dinari, iar acum se apropie de 108 dinari. Mai mult, guvernatorul a menţionat că Serbia intră într-o perioadă de stabilitate a monedei şi a scăderii inflaţiei care în 2012 ar trebui să atingă ţinta de 4,5%.
Soskic a spus că anul acesta Serbia se aşteaptă la o creştere economică de 0,5%, iar anul viitor se prognozează o revigorare a economiei, dacă în perioada următoare se menţine stabilitatea macroeconomică.
Declaraţia a fost făcută de guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei, Dejan Soskic, conform Rador.
El a precizat că nu există motive de îngrijorare în ce priveşte moneda naţională, reamintind că înainte cu 15 luni un euro valora 107 dinari, iar acum se apropie de 108 dinari. Mai mult, guvernatorul a menţionat că Serbia intră într-o perioadă de stabilitate a monedei şi a scăderii inflaţiei care în 2012 ar trebui să atingă ţinta de 4,5%.
Soskic a spus că anul acesta Serbia se aşteaptă la o creştere economică de 0,5%, iar anul viitor se prognozează o revigorare a economiei, dacă în perioada următoare se menţine stabilitatea macroeconomică.
Atenție! Dispariţia executorilor bancari va da fiori reci restanţierilor
Transformarea executorilor bancari în executori judecătoreşti va aduce o creştere a costurilor de executare, însă procesul poate deveni mult mai brutal.
Vă mai amintiţi cazul Ioanei V., prezentat de Capital acum două luni? Ioana şi fostul ei soţ Marian S. l-au girat, în urmă cu cinci ani, pe şeful şi prietenul lor la acea vreme, Dan M., în vederea accesării unui credit de nevoi personale de 26.000 lei. În prezent, ei au ajuns să fie executaţi pentru creditul pe care Dan nu l-a mai plătit după câţiva ani de la acordare. În ambele cazuri, al Ioanei şi al lui Mihai, executarea se limitează la reţinerea unei treimi din veniturile salariale. Chiar dacă reprezintă o povară greu de suportat pentru cei doi, în special pentru Ioana, care are de plătit şi rate la un credit ipotecar pentru locuinţa în care stă, aceasta este una dintre cele mai blânde forme de executare. Află ce i se poate întâmpla în cel mai rău caz Ioanei în urma dispariţiei executorilor bancari.
Două treimi dintre executorii pleacă din bănci
Până acum, procesul de executare a clienţilor rău-platnici la credite sau a giranţilor era coordonat de executorii bancari, cei care aplicau în mare parte strategia băncii. Corpul executorilor bancari numără în prezent peste 300 de membri activi. Dintre aceştia, circa două treimi (peste 200) ar putea face pasul (sunt eligibili) pentru a fi asimilaţi executorilor judecătoreşti, iar restul vor rămâne în bănci pentru a monitoriza transferul acestui proces. 17 martie e termenul-limită până la care executorii bancari trebuie să îşi depună dosarele la Ministerul Justiţiei pentru a fi asimilaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Un factor important în decizia executorilor bancari pentru această trecere îl reprezintă costurile destul de mari pe care aceştia trebuie să le suporte în primul an – circa 30.000 euro, după calculele celor din branşă.
Costurile cresc şi de zece ori
Evident că aceste costuri se vor regăsi în creşterea cheltuielilor cu noile procese de executare. Dacă până acum cheltuielile de executare erau de maximum 1.000 euro, indiferent de valoarea debitului restant, în viitor costurile pot creşte şi de peste zece ori. În funcţie de valoarea sumei de recuperat, costurile de executare pot ajunge şi până la 10% din aceasta, iar dacă vorbim de un credit foarte mare, costul poate fi negociat la 1%. Astfel, dacă vorbim de un credit de 100.000 euro, comisionul cu executarea poate ajunge şi la 10.000 euro, adică în creştere de zece ori faţă de prezent. Pe de altă parte, deoarece procedura de executare judecătorească este mai lentă, clienţii executaţi vor avea de suportat costuri mai mari cu penalităţile care se acumulează.
„Fiecare bancă va dori să creeze cu executorii judecătoreşti pe care i-a format un raport bazat pe încredere, dar, mai presus, pe performanţă şi control. Pentru bancă, va fi o creştere a costurilor cu circa 10%, iar clienţii vor suporta comisioane mai mari cu demararea executării şi comisioanele de succes. Executorii bancari sunt premiaţi pentru performanţă. Şi acum, şi cu atât mai mult de mâine. Din acest considerent, ei se pot schimba în rău“, ne-a declarat şeful executorilor dintr-o bancă.
Executarea devine mai dură
„Dacă până acum executorul găsea mai multe bunuri de patrimoniu, eu, ca bancă, puteam să-l opresc de la executarea acestora şi să mă limitez la colectare. Pe executorul judecătoresc nu îl poţi opri. Decât dacă închid dosarul, pentru care trebuie să plătesc un comision. Acum, ei execută strategia băncii, care nu e orientată pe lichidizarea bunurilor. În plus, dacă acum nu am cheltuieli cu executorii pentru înţelegerea amiabilă, de mâine acestea va trebui să fie bonificate. Până în prezent, banca putea cere unui executor intern să aibă o abordare mai umană; celui judecătoresc, nu-i poţi cere“, a adăugat acesta.
Revenind la Ioana, al cărei caz e similar cu al miilor de executaţi de către bănci, ea se poate trezi cu cele mai neplăcute măsuri de executare odată cu preluarea dosarului ei de către un executor judecătoresc. În primul rând, ea e în pericol să-şi piardă, pe termen scurt, toate veniturile salariale. Cum e posibil? Cele două treimi din salariu care îi mai intră în contul curent îşi pierd calitatea de venituri salariale şi pot fi executate în totalitate. Ioanei îi poate fi executat orice bun găsit pe numele ei, indiferent de valoare, din dorinţa executorului de a încasa comisioane.
Riscuri majore după dispariţia executorilor bancari
Cel mai grav lucru pentru Ioana poate fi executarea, în calitate de girant a lui Dan, a locuinţei la care achită regulat ratele, chiar dacă executorul nu va reuşi să recupereze ceva pentru creditorul care l-a angajat. El oricum va trebui plătit pentru operaţiunea de vânzare a locuinţei de către banca ce i-a acordat creditul ipotecar Ioanei. „În urma transformării executorilor bancari, apare o serie de riscuri semnificative. Vorbim de riscul financiar, care presupune costuri mai mari cu executarea, în special pentru clienţi. Pentru bancă, creşterea cheltuielilor de executare se va regăsi în costuri mai mari pentru viitorii clienţi. De asemenea, vorbim de riscul de procedură la executarea silită – executarea poate deveni mult mai dură, mai puţin flexibilă. Se va ajunge mai repede la vânzare, la orice preţ. Înţelegerile de plată, reeşalonările vor pica pe locul doi ca prioritate. Cel mai grav însă este riscul de abuz. Acesta se poate manifesta printr-un exces de zel al executorilor, care vor fi presaţi de diferite grupuri de convenienţă care s-au aciuat pe lângă ei pentru a achiziţiona active la preţuri de nimic“, a conchis expertul în executare al băncii.
30.000 de euro sunt costurile estimative pe care va trebui să le suporte un executor bancar în primul an după transformarea în executor judecătoresc
Vă mai amintiţi cazul Ioanei V., prezentat de Capital acum două luni? Ioana şi fostul ei soţ Marian S. l-au girat, în urmă cu cinci ani, pe şeful şi prietenul lor la acea vreme, Dan M., în vederea accesării unui credit de nevoi personale de 26.000 lei. În prezent, ei au ajuns să fie executaţi pentru creditul pe care Dan nu l-a mai plătit după câţiva ani de la acordare. În ambele cazuri, al Ioanei şi al lui Mihai, executarea se limitează la reţinerea unei treimi din veniturile salariale. Chiar dacă reprezintă o povară greu de suportat pentru cei doi, în special pentru Ioana, care are de plătit şi rate la un credit ipotecar pentru locuinţa în care stă, aceasta este una dintre cele mai blânde forme de executare. Află ce i se poate întâmpla în cel mai rău caz Ioanei în urma dispariţiei executorilor bancari.
Două treimi dintre executorii pleacă din bănci
Până acum, procesul de executare a clienţilor rău-platnici la credite sau a giranţilor era coordonat de executorii bancari, cei care aplicau în mare parte strategia băncii. Corpul executorilor bancari numără în prezent peste 300 de membri activi. Dintre aceştia, circa două treimi (peste 200) ar putea face pasul (sunt eligibili) pentru a fi asimilaţi executorilor judecătoreşti, iar restul vor rămâne în bănci pentru a monitoriza transferul acestui proces. 17 martie e termenul-limită până la care executorii bancari trebuie să îşi depună dosarele la Ministerul Justiţiei pentru a fi asimilaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Un factor important în decizia executorilor bancari pentru această trecere îl reprezintă costurile destul de mari pe care aceştia trebuie să le suporte în primul an – circa 30.000 euro, după calculele celor din branşă.
Costurile cresc şi de zece ori
Evident că aceste costuri se vor regăsi în creşterea cheltuielilor cu noile procese de executare. Dacă până acum cheltuielile de executare erau de maximum 1.000 euro, indiferent de valoarea debitului restant, în viitor costurile pot creşte şi de peste zece ori. În funcţie de valoarea sumei de recuperat, costurile de executare pot ajunge şi până la 10% din aceasta, iar dacă vorbim de un credit foarte mare, costul poate fi negociat la 1%. Astfel, dacă vorbim de un credit de 100.000 euro, comisionul cu executarea poate ajunge şi la 10.000 euro, adică în creştere de zece ori faţă de prezent. Pe de altă parte, deoarece procedura de executare judecătorească este mai lentă, clienţii executaţi vor avea de suportat costuri mai mari cu penalităţile care se acumulează.
„Fiecare bancă va dori să creeze cu executorii judecătoreşti pe care i-a format un raport bazat pe încredere, dar, mai presus, pe performanţă şi control. Pentru bancă, va fi o creştere a costurilor cu circa 10%, iar clienţii vor suporta comisioane mai mari cu demararea executării şi comisioanele de succes. Executorii bancari sunt premiaţi pentru performanţă. Şi acum, şi cu atât mai mult de mâine. Din acest considerent, ei se pot schimba în rău“, ne-a declarat şeful executorilor dintr-o bancă.
Executarea devine mai dură
„Dacă până acum executorul găsea mai multe bunuri de patrimoniu, eu, ca bancă, puteam să-l opresc de la executarea acestora şi să mă limitez la colectare. Pe executorul judecătoresc nu îl poţi opri. Decât dacă închid dosarul, pentru care trebuie să plătesc un comision. Acum, ei execută strategia băncii, care nu e orientată pe lichidizarea bunurilor. În plus, dacă acum nu am cheltuieli cu executorii pentru înţelegerea amiabilă, de mâine acestea va trebui să fie bonificate. Până în prezent, banca putea cere unui executor intern să aibă o abordare mai umană; celui judecătoresc, nu-i poţi cere“, a adăugat acesta.
Revenind la Ioana, al cărei caz e similar cu al miilor de executaţi de către bănci, ea se poate trezi cu cele mai neplăcute măsuri de executare odată cu preluarea dosarului ei de către un executor judecătoresc. În primul rând, ea e în pericol să-şi piardă, pe termen scurt, toate veniturile salariale. Cum e posibil? Cele două treimi din salariu care îi mai intră în contul curent îşi pierd calitatea de venituri salariale şi pot fi executate în totalitate. Ioanei îi poate fi executat orice bun găsit pe numele ei, indiferent de valoare, din dorinţa executorului de a încasa comisioane.
Riscuri majore după dispariţia executorilor bancari
Cel mai grav lucru pentru Ioana poate fi executarea, în calitate de girant a lui Dan, a locuinţei la care achită regulat ratele, chiar dacă executorul nu va reuşi să recupereze ceva pentru creditorul care l-a angajat. El oricum va trebui plătit pentru operaţiunea de vânzare a locuinţei de către banca ce i-a acordat creditul ipotecar Ioanei. „În urma transformării executorilor bancari, apare o serie de riscuri semnificative. Vorbim de riscul financiar, care presupune costuri mai mari cu executarea, în special pentru clienţi. Pentru bancă, creşterea cheltuielilor de executare se va regăsi în costuri mai mari pentru viitorii clienţi. De asemenea, vorbim de riscul de procedură la executarea silită – executarea poate deveni mult mai dură, mai puţin flexibilă. Se va ajunge mai repede la vânzare, la orice preţ. Înţelegerile de plată, reeşalonările vor pica pe locul doi ca prioritate. Cel mai grav însă este riscul de abuz. Acesta se poate manifesta printr-un exces de zel al executorilor, care vor fi presaţi de diferite grupuri de convenienţă care s-au aciuat pe lângă ei pentru a achiziţiona active la preţuri de nimic“, a conchis expertul în executare al băncii.
30.000 de euro sunt costurile estimative pe care va trebui să le suporte un executor bancar în primul an după transformarea în executor judecătoresc
Garanti Bank a intrat în top patru bănci din România, din punct de vedere al ratingului
Cu un profit net de 8,3 milioane de euro în 2011, Garanti Bank România a primit ratingul BB+ pentru datorii pe termen lung cu perspectivă stabilă și un rating de viabilitate “b” din partea Fitch Ratings.
Ratingul este superior celui primit de sistemul bancar în ansamblu și plasează banca în topul primelor patru bănci românești cel mai bine clasate de Fitch. După cum a declarat Murat Atay, CEO Garanti Group Romania, tratingul primit se datorează puterii financiare pe care o are acționarul , precum și calității activerlor deținute de bancă, abordării prudente a riscului, calității satisfăcătoare a activelor, etc.
În 2011, Garanti Bank a înregistrat o creștere a activelor la 1,45 miliarde de euro. Pentru 2012, Garanti și-a propus o creștere de 10% pe fiecare din toate cele patru segmente de business, Garanti Bank, Garanti Credite Ipotecare, , Garanti Credite de Consum și Garanti Leasing, ceea ce va conduce și la o majorare cu 50% a profitabilității grupului.
Ratingul este superior celui primit de sistemul bancar în ansamblu și plasează banca în topul primelor patru bănci românești cel mai bine clasate de Fitch. După cum a declarat Murat Atay, CEO Garanti Group Romania, tratingul primit se datorează puterii financiare pe care o are acționarul , precum și calității activerlor deținute de bancă, abordării prudente a riscului, calității satisfăcătoare a activelor, etc.
În 2011, Garanti Bank a înregistrat o creștere a activelor la 1,45 miliarde de euro. Pentru 2012, Garanti și-a propus o creștere de 10% pe fiecare din toate cele patru segmente de business, Garanti Bank, Garanti Credite Ipotecare, , Garanti Credite de Consum și Garanti Leasing, ceea ce va conduce și la o majorare cu 50% a profitabilității grupului.
16 feb. 2012
Societe Generale nu va plăti dividende pentru 2011
Profitul grupului bancar francez Societe Generale a scăzut cu 88,6% în trimestrul patru din 2011, afectat de reducerea valorii obligaţiunilor elene, iar conducerea a confirmat că nu va distribui dividende pentru exerciţiul financiar 2011.
În perioada octombrie-decembrie 2011 profitul net a scăzut la 100 milioane de euro (131 milioane de dolari), de la 874 milioane de euro în perioada similară din 2010, în timp ce analiştii se aşteptau la un câştig de 190 milioane de euro. Profitul operaţional a ajuns la 534 milioane de euro, de la 1,32 miliarde de euro în trimestrul patru din 2010, după deprecierea cu 75% a obligaţiunilor suverane elene deţinute.
Totuşi a doua bancă din Franţa a informat că a îndeplinit la 31 decembrie 2011 noile cerinţe Basel III privind capitalul, cu şase luni mai devreme, înregistrând un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de 9%.
Divizia de investiţii a SocGen a înregistrat pierderi de 482 milioane de euro deoarece criza datoriilor din Europa a afectat tranzacţiile, iar banca a vândut şi a depreciat activele cu probleme.
Băncile franceze sunt afectate de criza datoriilor din Europa deoarece deţin datorie publică şi privată de 620 miliarde de dolari în Grecia, Portugalia, Irlanda, Italia şi Spania, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
Din cauza pierderilor înregistrate în Grecia, principalele bănci din Franţa, BNP Paribas, Societe Generale SA şi Credit Agricole SA, au renunţat la active de aproximativ 300 miliarde de euro şi au redus cel puţin 5.600 de locuri de muncă pentru a face faţă noilor reglementări privind capitalul.
Societe Generale şi Credit Agricole deţin subsidiare neprofitabile în Grecia.
Şi rivala BNP Paribas a anunţat scăderea profitului în trimestrul patru din 2011 cu 51%, din cauza deprecierii obligaţiunilor elene deţinute. Banca 'a reuşit să gestioneze impactul crizei de pe pieţele financiare şi monetare', a afirmat directorul general Jean- Laurent Bonnafe, adăugând că BNP Paribas este 'bine poziţionată' pentru a continua finanţarea clienţilor, după deprecierea cu 75% a obligaţiunilor suverane elene deţinute.
Grupul Societe Generale este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro. Grupul are peste 160.000 de angajaţi în toată lumea, pe trei activităţi cheie: Retail banking şi servicii financiare, Global Investment Management & Services, Corporate & Investment Banking.
În România, BRD-Groupe Societé Generale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor şi are cea de-a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti. BRD - Groupe Societe Generale a raportat un profit net de 382 milioane lei (90,8 milioane euro) pentru primele nouă luni ale anului 2011, în scădere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010.
În perioada octombrie-decembrie 2011 profitul net a scăzut la 100 milioane de euro (131 milioane de dolari), de la 874 milioane de euro în perioada similară din 2010, în timp ce analiştii se aşteptau la un câştig de 190 milioane de euro. Profitul operaţional a ajuns la 534 milioane de euro, de la 1,32 miliarde de euro în trimestrul patru din 2010, după deprecierea cu 75% a obligaţiunilor suverane elene deţinute.
Totuşi a doua bancă din Franţa a informat că a îndeplinit la 31 decembrie 2011 noile cerinţe Basel III privind capitalul, cu şase luni mai devreme, înregistrând un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de 9%.
Divizia de investiţii a SocGen a înregistrat pierderi de 482 milioane de euro deoarece criza datoriilor din Europa a afectat tranzacţiile, iar banca a vândut şi a depreciat activele cu probleme.
Băncile franceze sunt afectate de criza datoriilor din Europa deoarece deţin datorie publică şi privată de 620 miliarde de dolari în Grecia, Portugalia, Irlanda, Italia şi Spania, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
Din cauza pierderilor înregistrate în Grecia, principalele bănci din Franţa, BNP Paribas, Societe Generale SA şi Credit Agricole SA, au renunţat la active de aproximativ 300 miliarde de euro şi au redus cel puţin 5.600 de locuri de muncă pentru a face faţă noilor reglementări privind capitalul.
Societe Generale şi Credit Agricole deţin subsidiare neprofitabile în Grecia.
Şi rivala BNP Paribas a anunţat scăderea profitului în trimestrul patru din 2011 cu 51%, din cauza deprecierii obligaţiunilor elene deţinute. Banca 'a reuşit să gestioneze impactul crizei de pe pieţele financiare şi monetare', a afirmat directorul general Jean- Laurent Bonnafe, adăugând că BNP Paribas este 'bine poziţionată' pentru a continua finanţarea clienţilor, după deprecierea cu 75% a obligaţiunilor suverane elene deţinute.
Grupul Societe Generale este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro. Grupul are peste 160.000 de angajaţi în toată lumea, pe trei activităţi cheie: Retail banking şi servicii financiare, Global Investment Management & Services, Corporate & Investment Banking.
În România, BRD-Groupe Societé Generale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor şi are cea de-a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti. BRD - Groupe Societe Generale a raportat un profit net de 382 milioane lei (90,8 milioane euro) pentru primele nouă luni ale anului 2011, în scădere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010.
Unde este ţinută averea firmelor off-shore: Ţările transformate în paradisuri fiscale
Guvernele întorceau capul în trecut la acrobaţiile făcute de cetăţenii bogaţi pentru evitarea taxelor prin societăţi off-shore. Acum, însă, strâmtorate de lipsa banilor „cash“, vânează fiecare centimă din venituri impozate.
Dat fiind faptul că evaziunea fiscală costă guvernele 3.100 mld. dolari anual, potrivit grupului de lobby Tax Justice Network, există mult de vânat. La începutul acestei luni, autorităţile americane au acuzat banca elveţiană Wegelin, pentru că a ajutat un client să evite taxe de 1,2 mld. dolari şi că a preluat clienţi de la UBS, o altă bancă elveţiană.
Legea elveţiană apără secretul bancar încă din 1934, dezvăluirea identităţii unui client fiind un act penal. Acest aspect a determinat crearea celui mai mare paradis fiscal: băncile din Elveţia au găzduit circa 2.100 mld. dolari, sau 27%, din averea firmelor off-shore în 2010, potrivit Boston Consulting Group.
Ţări precum Marea Britanie şi Germania au căutat să încheie acorduri cu Elveţia, Liechtenstein şi alte paradisuri fiscale; America, însă, adoptă o poziţie mai dură.
Dat fiind faptul că evaziunea fiscală costă guvernele 3.100 mld. dolari anual, potrivit grupului de lobby Tax Justice Network, există mult de vânat. La începutul acestei luni, autorităţile americane au acuzat banca elveţiană Wegelin, pentru că a ajutat un client să evite taxe de 1,2 mld. dolari şi că a preluat clienţi de la UBS, o altă bancă elveţiană.
Legea elveţiană apără secretul bancar încă din 1934, dezvăluirea identităţii unui client fiind un act penal. Acest aspect a determinat crearea celui mai mare paradis fiscal: băncile din Elveţia au găzduit circa 2.100 mld. dolari, sau 27%, din averea firmelor off-shore în 2010, potrivit Boston Consulting Group.
Ţări precum Marea Britanie şi Germania au căutat să încheie acorduri cu Elveţia, Liechtenstein şi alte paradisuri fiscale; America, însă, adoptă o poziţie mai dură.
Creditarea reînvie doar pentru firme, dar în a doua parte a anului
Indicatorii buni raportaţi nu au ajutat băncile să scape de percepția riscului ridicat. Evoluțiile economice externe continuă să împiedice relansarea creditării. Indicatorul de lichiditate pe sistemul bancar a fost de 1,35% în 2011, față de un minimum acceptat de 1%. Solvabilitatea bancară a crescut de la 13,4% la 14,51% față de minimul acceptat de 8%.
Îmbunătăţirea acestui indicator s-a datorat în mare parte împrumuturilor subordonate și majorărilor de capital solicitate de BNR băncilor comerciale în ultima lună a anului trecut. Nicolae Cinteză, directorul Direcției supraveghere bancară din BNR (foto), spune că solicitări de majorări de capital social nu vor mai exista până în aprilie-mai.
Totuși, sistemul bancar a încheiat al treilea an consecutiv pe pierdere - circa 100 de milioane de euro. Pierderea pe totalul sistemului bancar a fost cauzată de cheltuielile cu provizioanele, care au depăşit șapte miliarde de euro la sfârșitul lui 2011.
Băncile merg pe pierdere și în 2012
Şeful supravegherii bancare crede că nici 2012 nu va fi un an cu profit pentru bănci. „Cred că abia de anul viitor vom reveni pe profit“, spune Cinteză. În plus, presiune pe constituirea de provizioane va exista și în 2012, până în august-septembrie, urmând să se adauge sume suplimentare.
La finele anului trecut, creditele neperformante erau acoperite de provizioane în proporţie de 99,5%, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Un nivel „confortabil de mare, după cum a caracterizat misiunea FMI“, afirmă Cinteză. În acelaşi timp, împrumuturile neperformante au ajuns să reprezinte 14,05% din totalul creditelor.
„S-a trecut la IFRS (standardele internaţionale de contabilitate) şi lucrurile sunt acum oarecum diferite. Depinde de măsura în care piața va permite valorificarea colateralelor. Dacă fluxurile așteptate de bănci se confirmă, provizioanele vor scădea. Dacă piața va continua să nu identifice cumpărători pentru colateralele atașate unui credit neperformant, sumele vor rămâne acolo“, precizează Cinteză. În prima parte a anului însă, datorită IFRS provizioanele vor scădea, dar apoi se va relua tendința de creștere din cauza serviciului datoriei.
În continuare, numărul clienților care nu pot să plătească ratele va crește. „Avem semnale, în ianuarie, că pe partea de corporate la unele bănci s-au înregistrat restanțe ceva mai serioase“, precizează Cinteză. Creșterea neperformantelor și majorarea provizioanelor sunt două dintre motivele pentru care creşterea imediată a creditării este improbabilă.
Lichiditățile vor fi conservate
Pe de altă parte, tendința generală este de micșorare a bilanțurilor. „Toți caută să își conserve lichiditățile, banii pe care îi au. Categoric că acest proces există și printre acționarii băncilor prezente la noi, dar el nu e determinat de dorința celor care au investit în România de a-și închide afacerile de aici“, spune Cinteză. Potrivit afirmaţiilor sale, elocvente în acest sens sunt majorările de capital făcute în ultimul timp. La sfârșitul lunii septembrie, suma reprezentând capitalul social la nivel de sector bancar era de 17,5 miliarde de lei, în timp ce la 31 decembrie acesta ajunsese la 18,3 miliarde de lei“, precizează Cinteză.
Şeful supravegherii din BNR spune că, săptămâna trecută, una din bănci a cerut permisiunea de a rambursa anticipat depozite plasate de banca-mamă în România, bani care vor fi utilizați la majorarea capitalului social al băncii de aici. În acest context, toate băncile așteaptă să vadă cum se va termina criza internațională, cum vor fi rezolvate problemele zonei euro. „Când vezi o creștere a riscului peste tot, ne așteptăm ca ei să scoată banii din buzunar? Când există șansa ca acei bani să nu se mai întoarcă?“, își susţine Nicolae Cinteză afirmația că se va relua creditarea la companii, dar nu în ritmul de până acum și abia în a doua parte a anului.
De altfel, BNR urmărește acum un alt indicator, care nici măcar nu este reglementat: indicatorul de lichiditate imediată. Este vorba de volumul titlurilor de stat și al depozitelor în lei și valută constituite de bănci la BNR raportat la pasivele băncii. Plasamentele sunt cu risc scăzut, iar la cel mai mic pericol pot fi transformate rapid în lichidități. Ca medie pe sistem, acest indicator a fost de 37,2% în decembrie, iar tendința este crescătoare. Când au la îndemână astfel de instrumente oferite de stat, destul de profitabile, băncile au puţine motive să accelereze acordarea de credite pentru sectorul privat.
190 mil. euro au adus băncile străine în România în trim. III 2011 pentru a-și majora capitalul social. Totalul pe sistem a fost de 4,2 miliarde de euro.
Îmbunătăţirea acestui indicator s-a datorat în mare parte împrumuturilor subordonate și majorărilor de capital solicitate de BNR băncilor comerciale în ultima lună a anului trecut. Nicolae Cinteză, directorul Direcției supraveghere bancară din BNR (foto), spune că solicitări de majorări de capital social nu vor mai exista până în aprilie-mai.
Totuși, sistemul bancar a încheiat al treilea an consecutiv pe pierdere - circa 100 de milioane de euro. Pierderea pe totalul sistemului bancar a fost cauzată de cheltuielile cu provizioanele, care au depăşit șapte miliarde de euro la sfârșitul lui 2011.
Băncile merg pe pierdere și în 2012
Şeful supravegherii bancare crede că nici 2012 nu va fi un an cu profit pentru bănci. „Cred că abia de anul viitor vom reveni pe profit“, spune Cinteză. În plus, presiune pe constituirea de provizioane va exista și în 2012, până în august-septembrie, urmând să se adauge sume suplimentare.
La finele anului trecut, creditele neperformante erau acoperite de provizioane în proporţie de 99,5%, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Un nivel „confortabil de mare, după cum a caracterizat misiunea FMI“, afirmă Cinteză. În acelaşi timp, împrumuturile neperformante au ajuns să reprezinte 14,05% din totalul creditelor.
„S-a trecut la IFRS (standardele internaţionale de contabilitate) şi lucrurile sunt acum oarecum diferite. Depinde de măsura în care piața va permite valorificarea colateralelor. Dacă fluxurile așteptate de bănci se confirmă, provizioanele vor scădea. Dacă piața va continua să nu identifice cumpărători pentru colateralele atașate unui credit neperformant, sumele vor rămâne acolo“, precizează Cinteză. În prima parte a anului însă, datorită IFRS provizioanele vor scădea, dar apoi se va relua tendința de creștere din cauza serviciului datoriei.
În continuare, numărul clienților care nu pot să plătească ratele va crește. „Avem semnale, în ianuarie, că pe partea de corporate la unele bănci s-au înregistrat restanțe ceva mai serioase“, precizează Cinteză. Creșterea neperformantelor și majorarea provizioanelor sunt două dintre motivele pentru care creşterea imediată a creditării este improbabilă.
Lichiditățile vor fi conservate
Pe de altă parte, tendința generală este de micșorare a bilanțurilor. „Toți caută să își conserve lichiditățile, banii pe care îi au. Categoric că acest proces există și printre acționarii băncilor prezente la noi, dar el nu e determinat de dorința celor care au investit în România de a-și închide afacerile de aici“, spune Cinteză. Potrivit afirmaţiilor sale, elocvente în acest sens sunt majorările de capital făcute în ultimul timp. La sfârșitul lunii septembrie, suma reprezentând capitalul social la nivel de sector bancar era de 17,5 miliarde de lei, în timp ce la 31 decembrie acesta ajunsese la 18,3 miliarde de lei“, precizează Cinteză.
Şeful supravegherii din BNR spune că, săptămâna trecută, una din bănci a cerut permisiunea de a rambursa anticipat depozite plasate de banca-mamă în România, bani care vor fi utilizați la majorarea capitalului social al băncii de aici. În acest context, toate băncile așteaptă să vadă cum se va termina criza internațională, cum vor fi rezolvate problemele zonei euro. „Când vezi o creștere a riscului peste tot, ne așteptăm ca ei să scoată banii din buzunar? Când există șansa ca acei bani să nu se mai întoarcă?“, își susţine Nicolae Cinteză afirmația că se va relua creditarea la companii, dar nu în ritmul de până acum și abia în a doua parte a anului.
De altfel, BNR urmărește acum un alt indicator, care nici măcar nu este reglementat: indicatorul de lichiditate imediată. Este vorba de volumul titlurilor de stat și al depozitelor în lei și valută constituite de bănci la BNR raportat la pasivele băncii. Plasamentele sunt cu risc scăzut, iar la cel mai mic pericol pot fi transformate rapid în lichidități. Ca medie pe sistem, acest indicator a fost de 37,2% în decembrie, iar tendința este crescătoare. Când au la îndemână astfel de instrumente oferite de stat, destul de profitabile, băncile au puţine motive să accelereze acordarea de credite pentru sectorul privat.
190 mil. euro au adus băncile străine în România în trim. III 2011 pentru a-și majora capitalul social. Totalul pe sistem a fost de 4,2 miliarde de euro.
15 feb. 2012
Cum văd analiştii cursul leu-euro în perioada următoare
Calculele pentru cursul euro-leu din următoarea perioadă se fac la cotații apropiate de cele din prezent, așteptările indicând o monedă românească stabilă și în acest an în raport cu euro și cu dolarul american.
Vârtejul creat de schimbarea cabinetului de la Palatul Victoria a lăsat în umbră ultimele declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu, persoana de care depinde cel mai mult cursul de schimb. Declarații foarte importante pentru evoluția leului față de euro și de dolar în acest an.
La sfârșitul anului trecut, prognozele pentru 2012 erau destul de pesimiste, în sensul că se estima un trend de depreciere. Dacă cea mai mare parte a așteptărilor se opreau la circa 4,44 - 4,45 lei pe euro, erau și voci care vedeau o scădere de până la 5 lei, în cazurile cele mai pesimiste. Prognoza oficială este de 4,26 lei, ușor mai mare decât cursul mediu de anul trecut, de 4,2 lei.
Părerile în ceea ce privește cursul mediu sunt împărțite și în tabăra analiștilor privați. ING Bank vede un curs de 4,3 lei, în timp ce Société Générale anticipează un nivel de 4,18 lei. Pentru sfârșitul anului, Raiffeisen Bank și UniCredit indică un curs de 4,3 lei, iar cei de la Danske Bank sunt mai pesimiști, cu un nivel de 4,45 lei pe euro. Una peste alta, cursul va fi stabil, iar în absența unor presiuni extreme, interne sau externe, leul va rămâne într-un tunel de variație de 4,1 - 4,4 lei pe euro.
Cursul rămâne stabil
Principalele pericole pentru curs vin mai degrabă din exterior. Leul este tras în două direcții diferite: pe de o parte, evoluția față de euro, unde contează economia internă, iar pe de altă parte, direcția față de dolar, unde contează doar raportul dintre moneda europeană și cea americană. Iar în cazul deprecierii euro față de dolar, leul ar trebui să urmeze direcția, cu implicații directe în valoarea importurilor cotate în dolari, precum țițeiul. Estimările indică o posibilă scădere a euro până la un raport de 1,2 dolari pe euro, de la 1,33 în prezent.
„Moneda națională și-a arătat deja puterea anul trecut, când a depășit ca performanță aproape toate monedele din regiune. În 2012, ne așteptăm la continuarea întăririi leului față de alte monede“, spune Mark Mobius, șeful Franklin Templeton Emerging Markets, administratorul Fondului Proprietatea. Mobius nu este singurul străin care își bazează estimările privind evoluția pe faptul că România nu mai are de luat măsuri fiscale de austeritate, deci poate evita majoritatea efectelor negative din exterior. Cu toate acestea, riscurile din zona euro pot deveni insurmontabile în cazul în care criza din Grecia nu va fi depășită.
Un semnal de echilibru vine de la Mugur Isărescu, care a declarat inclusiv că România nu ar trebui să mai încheie vreun acord cu FMI. „Dacă te mai lungești într-un asemenea acord cu FMI, nu va mai fi un mesaj bun“, spune guvernatorul BNR, arătând că România trebuie să indice că nu mai are slăbiciuni.
Practic, putem lua în calcul, cel puțin până la jumătatea anului, un curs stabil, cu variații în jurul a 4,3 lei pe euro. Și față de moneda americană se estimează o evoluție liniară, în jurul a 3,3-3,4 lei pe dolar. Este foarte greu de crezut că se va întâmpla ceva catastrofal, astfel încât să strice balanța. Partea a doua a anului este ceva mai opacă, fiind implicate și perioadele electorale ale alegerilor parlamentare sau prezidențiale. Nu doar la noi, ci și în Franța, Rusia sau Statele Unite ale Americii.
Cel mai bine ar fi să ieșim din acordurile cu FMI, pentru că asta ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de un profesor exigent.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Vârtejul creat de schimbarea cabinetului de la Palatul Victoria a lăsat în umbră ultimele declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu, persoana de care depinde cel mai mult cursul de schimb. Declarații foarte importante pentru evoluția leului față de euro și de dolar în acest an.
La sfârșitul anului trecut, prognozele pentru 2012 erau destul de pesimiste, în sensul că se estima un trend de depreciere. Dacă cea mai mare parte a așteptărilor se opreau la circa 4,44 - 4,45 lei pe euro, erau și voci care vedeau o scădere de până la 5 lei, în cazurile cele mai pesimiste. Prognoza oficială este de 4,26 lei, ușor mai mare decât cursul mediu de anul trecut, de 4,2 lei.
Părerile în ceea ce privește cursul mediu sunt împărțite și în tabăra analiștilor privați. ING Bank vede un curs de 4,3 lei, în timp ce Société Générale anticipează un nivel de 4,18 lei. Pentru sfârșitul anului, Raiffeisen Bank și UniCredit indică un curs de 4,3 lei, iar cei de la Danske Bank sunt mai pesimiști, cu un nivel de 4,45 lei pe euro. Una peste alta, cursul va fi stabil, iar în absența unor presiuni extreme, interne sau externe, leul va rămâne într-un tunel de variație de 4,1 - 4,4 lei pe euro.
Cursul rămâne stabil
Principalele pericole pentru curs vin mai degrabă din exterior. Leul este tras în două direcții diferite: pe de o parte, evoluția față de euro, unde contează economia internă, iar pe de altă parte, direcția față de dolar, unde contează doar raportul dintre moneda europeană și cea americană. Iar în cazul deprecierii euro față de dolar, leul ar trebui să urmeze direcția, cu implicații directe în valoarea importurilor cotate în dolari, precum țițeiul. Estimările indică o posibilă scădere a euro până la un raport de 1,2 dolari pe euro, de la 1,33 în prezent.
„Moneda națională și-a arătat deja puterea anul trecut, când a depășit ca performanță aproape toate monedele din regiune. În 2012, ne așteptăm la continuarea întăririi leului față de alte monede“, spune Mark Mobius, șeful Franklin Templeton Emerging Markets, administratorul Fondului Proprietatea. Mobius nu este singurul străin care își bazează estimările privind evoluția pe faptul că România nu mai are de luat măsuri fiscale de austeritate, deci poate evita majoritatea efectelor negative din exterior. Cu toate acestea, riscurile din zona euro pot deveni insurmontabile în cazul în care criza din Grecia nu va fi depășită.
Un semnal de echilibru vine de la Mugur Isărescu, care a declarat inclusiv că România nu ar trebui să mai încheie vreun acord cu FMI. „Dacă te mai lungești într-un asemenea acord cu FMI, nu va mai fi un mesaj bun“, spune guvernatorul BNR, arătând că România trebuie să indice că nu mai are slăbiciuni.
Practic, putem lua în calcul, cel puțin până la jumătatea anului, un curs stabil, cu variații în jurul a 4,3 lei pe euro. Și față de moneda americană se estimează o evoluție liniară, în jurul a 3,3-3,4 lei pe dolar. Este foarte greu de crezut că se va întâmpla ceva catastrofal, astfel încât să strice balanța. Partea a doua a anului este ceva mai opacă, fiind implicate și perioadele electorale ale alegerilor parlamentare sau prezidențiale. Nu doar la noi, ci și în Franța, Rusia sau Statele Unite ale Americii.
Cel mai bine ar fi să ieșim din acordurile cu FMI, pentru că asta ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de un profesor exigent.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Progeniturile crizei: pui casa gaj şi iei banii în doar 10 zile
Casele de amanet profită de reticenţa băncilor faţă de creditele de consum. Ele îşi diversifică portofoliul de produse şi intră pe o zonă „pustie“: creditele de consum cu garanţii imobiliare.
"Să ştiţi că valoarea minimă a creditului este de 10.000 de euro". Unde mai auzi astăzi aşa ceva în România? Adică, în ţara unde băncile comerciale parcă se pregătesc să pună lacătul pe uşă şi unde Banca Naţională face tot posibilul pentru a limita împrumuturile pentru populaţie. Şi totuşi există creditori care se dezvoltă şi care prosperă speculând tocmai reticenţa băncilor şi excesul de reglementare. Vorbim, desigur, despre casele de amanet, deloc ieftine, extrem de stricte când vine vorba de a-şi recupera bunurile puse drept garanţie de către clienţi, cu o reputaţie nu tocmai imaculată, însă foarte prompte când vine vorba de a da împrumuturi. Lumea le caută din lipsă de alternative, iar rezultatele se văd.
Nu mai puţin de 350 de case de amanet au luat fiinţă doar în 2011, iar numărul lor total a crescut în trei ani de criză de la aproximativ 1.000 la peste 3.300, potrivit registrelor BNR. „Condiţii ar fi doar trei: să fiţi angajat cu un salariu de minimum 1.500 de lei, locuinţa pe care o aduceţi garanţie să fie în Bucureşti sau judeţul Ilfov şi să aveţi între 21 şi 60 de ani“, continuă tânăra domnişoară care ne-a dat şi informaţia privind valoarea creditului. Cunoştinţele sale în domeniu se limitează însă la atât şi suntem îndemnaţi către un „consultant de specialitate“.
Aproape totul se negociază
Undeva pe lângă Piaţa Victoriei, între turnul unei bănci şi clădirea de birouri a alteia, se află sediul, destul de modest, al singurei case de amanet care, potrivit propriei sigle, practică amanetul de lux. Grupul de firme Tezaur are acum aproape 30 de agenţii în Bucureşti, mai mult chiar decât unele bănci de nivel mediu. Deşi promovează un concept unic, amanetul de lux, nu există diferenţe esenţiale faţă de alte firme cu acelaşi profil. Se remarcă însă creditul ipotecar pe care îl acordă prin intermediul unei companii membre a grupului şi autorizate de BNR pentru a desfăşura activităţi de creditare ipotecară şi imobiliară. Aici, aflăm şi în ce condiţii putem lua un împrumut pe care ei îl denumesc ipotecar sau imobiliar, dar care, de fapt, este un împrumut de nevoi personale cu garanţie imobiliară. Pe scurt, pui casa şi iei banul. Acelaşi principiu care funcţionează şi în cazul amanetului.
Aproape totul se negociază, nimic nu este bătut în cuie. Nici valoarea creditului, nici perioada lui, nici măcar dobânda. „De regulă, creditul merge până la 30% din valoarea locuinţei. În funcţie de caz, poate fi însă mai puţin sau ceva mai mult. Dobânda se discută de la caz la caz. O medie ar fi între 20% şi 30% (n.red. - DAE). Este obligatoriu ca apartamentul să fie liber de sarcini. Perioada pe care acordăm creditele variază şi ea de la caz la caz“, ne informează un angajat. Concret, pe un apartament cu două camere evaluat la 60.000 de euro, iei cam 20.000 de euro. La o scadenţă de 20 de ani şi cu dobânda practicată de companie, ar însemna o rată de aproximativ 300 de euro pe lună. Marele avantaj este că banii vin „în maximum două săptămâni“ şi fără prea multe complicaţii.
Clientelă fidelă la dobânzi de doar 9%... pe lună
Costurile unui astfel de credit sunt, într-adevăr, de până la trei ori mai mari decât în cazul băncilor, însă având în vedere politica dusă în ultima vreme de instituţiile de credit şi, mai ales, prevederile noului regulament al BNR, comparaţia este mai degrabă de formă. Să mai iei 20.000 de euro de la o bancă din România, indiferent de garanţiile pe care le aduci, este o misiune practic imposibilă.
Proprietăţile imobiliare sunt doar cele mai noi bunuri acceptate drept garanţie. Casele de amanet şi-au diversificat foarte mult gama de garanţii acceptate şi chiar au ajuns să aibă un tip de „clientelă captivă“, visul oricărui bancher.
„Vremurile când la amanet veneai doar cu bijuterii au trecut de mult. Sunt luni în care aurul nici măcar nu mai constituie principala garanţie. Primim laptopuri, telefoane mobile, chiar şi televizoare dacă sunt performante. Avem deja unii clienţi fideli. Sunt studenţi şi pensionari majoritatea. Vin şi iau bani pentru câteva zile. Până la bursă, până la pensie“, spune proprietarul unei case de amanet din zona Hala Traian.
Unii merg chiar şi mai departe. „Primim şi automobile. Plătim până la 30%-35% din valoarea maşinii. Comisionul este, în principiu, acelaşi ca la orice alt lucru amanetat adică 0,3% pe zi. Se poate discuta însă. Poţi să recuperezi maşina după minimum o zi şi maximum o lună. Şi aici este însă loc de discuţii, există posibilitatea prelungirii perioadei“, arată proprietarul unei case de amanet din zona Obor.
Dacă în ceea ce priveşte costurile unui credit casele de amanet nu sunt deloc o variantă avantajoasă, în privinţa preţurilor pe care le practică la vânzarea de obiecte nerecuperate de clienţi au o ofertă de nerefuzat. Laptopurile, camerele de filmat sau de fotografiat şi telefoanele mobile vin la preţuri cu până la 50% mai mici decât cele din magazine. De exemplu, un laptop aproape nou, pus garanţie la finele anului trecut, poate fi cumpărat cu 450 lei, în timp ce o cameră de fotografiat performantă, tot din 2010, poate fi găsită şi la mai puţin de 200 lei. Aceste produse ar fi costat în magazin sau chiar la ocazie cel puţin de două ori mai mult. Patronii caselor de amanet îşi permit să vândă obiectele la preţuri atât de mici pentru că au, oricum, un profit asigurat.
„Prin lege, valoarea creditului nu poate fi mai mare de 35% din preţul obiectului adus drept garanţie“, explică patronul unei case de amanet din Capitală. În schimbul unui astfel de discount, creditorii acceptă orice, chiar şi telefoane de lux Vertu. Cotaţia oferită: 6.710 lei, faţă de cel puţin 20.000 lei cât costă, chiar şi la mâna a doua. În plus, după cum arată sursa citată mai sus, există deja clienţi fideli, cum ar fi câţiva pensionari sau florăresele care se împrumută aproape zilnic şi care beneficiază de oferte speciale, constând în comisioane ceva mai mici.
Paravan pentru cămătărie
Dacă împrumuturile de la „Tezaur“ sunt acordate într-un cadru legal reglementat de Banca Naţională a României, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre casele de amanet mai mici, peste 1.000 la număr doar în Bucureşti. Prin lege, aceste firme nu au voie să preia drept garanţii proprietăţi imobiliare, şi cu toate acestea unele o fac.
Şeful direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a arătat pentru Capital că această activitate încalcă în mod flagrant reglementările băncii centrale. Modalitatea prin care proprietarii anumitor case de amanet acordă aceste „pseudocredite“ le permite să scape de rigorile legii. La patru din cele zece case de amanet mai mici pe care le-am vizitat, omul de ghişeu ne-a oferit „soluţii“ pentru a obţine bani punând casa gaj. Nu este nicio invenţie de ultim moment, este un obicei vechi de când lumea. Este vorba despre împrumutul pe persoană fizică, mai popular, cămătărie. „Nu avem voie să primim locuinţe pe firmă. Dar putem să discutăm. Facem frumos un contract la notar. Eu sau altcineva te împrumut, şi tu te angajezi să-mi dai casa dacă nu plăteşti la timp“, spune proprietarul unei case de amanet.
Afacerea, desfăşurată la limita legii, are unele dezavantaje majore. În primul rând, nimeni nu îţi va da împrumutul pe mai mult de câteva luni, maximum un an, ceea ce înseamnă un efort substanţial pentru a returna banii, iar în al doilea rând, apar riscurile specifice „meseriei“ în caz de imposibilitate a rambursării.
Viitor luminos cu ajutor de la BNR
Noile norme pe care băncile trebuie să le trimită spre aprobare către Banca Naţională a României vor fi un impuls nesperat pentru afacerile caselor de amanet. Creditul de consum în euro va dispărea, iar cel în lei va fi limitat substanţial. O spune şi guvernatorul Mugur Isărescu, potrivit căruia românii sunt supraîndatoraţi pe credite de consum. Concret, principala victimă va fi creditul de consum în euro, a cărui valoare maximă va scădea, potrivit specialiştilor consultaţi de Capital, cu până la 60%.
Potrivit noului regulament BNR, care va fi transpus în normele interne ale băncilor, orice credit de consum în euro va trebui garantat în proporţie de 133% cu garanţii reale. În plus, perioada maximă pe care va fi luat un astfel de împrumut scade la cinci ani. În cazul creditelor în euro, BNR impune şi aplicarea unui test de stres în condiţii restrictive. Astfel, cursul euro/leu care va fi luat în considerare la calculul solvabilităţii va fi cu 35,5% mai mare decât cel din data solicitării împrumutului, dobânda va fi cu 0,6% peste cea curentă, iar veniturile eligibile, cu 6% mai mici decât cele demonstrate.
Toate acestea vor reduce cu cel puţin 60% valoarea maximă a împrumutului ce va putea fi contractat. Cu alte cuvinte, dacă în acest moment un angajat căsătorit şi fără copii, care câştigă salariul mediu pe economie poate lua un credit de aproximativ 3.000 de euro, după aplicarea normelor, el va mai putea împrumuta de la bănci doar 1.200 de euro.
Acesta este însă cazul fericit al unei persoane care nu are alte datorii. În monedă naţională, aceeaşi persoană va mai putea lua aproximativ 7.000 de lei faţă de 10-11.000 de lei în prezent.
Orice am zice, ne ducem în 2005-2006 în ceea ce priveşte creditul de consum. Populaţia s-a supraîndatorat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta.
Mugur Isărescu, guvernator BNR
Să ştiţi că nu puteţi lua mai puţin de 10.000 de euro. Vă spun pentru că au fost destule persoane care au vrut credite mai mici şi pe care le-am refuzat.
Angajată casă de amanet
350 de case de amanet au luat fiinţă doar în 2011, iar numărul lor total depășit 3.300, fiind de trei ori mai multe decât în 2009, înainte de criză
"Să ştiţi că valoarea minimă a creditului este de 10.000 de euro". Unde mai auzi astăzi aşa ceva în România? Adică, în ţara unde băncile comerciale parcă se pregătesc să pună lacătul pe uşă şi unde Banca Naţională face tot posibilul pentru a limita împrumuturile pentru populaţie. Şi totuşi există creditori care se dezvoltă şi care prosperă speculând tocmai reticenţa băncilor şi excesul de reglementare. Vorbim, desigur, despre casele de amanet, deloc ieftine, extrem de stricte când vine vorba de a-şi recupera bunurile puse drept garanţie de către clienţi, cu o reputaţie nu tocmai imaculată, însă foarte prompte când vine vorba de a da împrumuturi. Lumea le caută din lipsă de alternative, iar rezultatele se văd.
Nu mai puţin de 350 de case de amanet au luat fiinţă doar în 2011, iar numărul lor total a crescut în trei ani de criză de la aproximativ 1.000 la peste 3.300, potrivit registrelor BNR. „Condiţii ar fi doar trei: să fiţi angajat cu un salariu de minimum 1.500 de lei, locuinţa pe care o aduceţi garanţie să fie în Bucureşti sau judeţul Ilfov şi să aveţi între 21 şi 60 de ani“, continuă tânăra domnişoară care ne-a dat şi informaţia privind valoarea creditului. Cunoştinţele sale în domeniu se limitează însă la atât şi suntem îndemnaţi către un „consultant de specialitate“.
Aproape totul se negociază
Undeva pe lângă Piaţa Victoriei, între turnul unei bănci şi clădirea de birouri a alteia, se află sediul, destul de modest, al singurei case de amanet care, potrivit propriei sigle, practică amanetul de lux. Grupul de firme Tezaur are acum aproape 30 de agenţii în Bucureşti, mai mult chiar decât unele bănci de nivel mediu. Deşi promovează un concept unic, amanetul de lux, nu există diferenţe esenţiale faţă de alte firme cu acelaşi profil. Se remarcă însă creditul ipotecar pe care îl acordă prin intermediul unei companii membre a grupului şi autorizate de BNR pentru a desfăşura activităţi de creditare ipotecară şi imobiliară. Aici, aflăm şi în ce condiţii putem lua un împrumut pe care ei îl denumesc ipotecar sau imobiliar, dar care, de fapt, este un împrumut de nevoi personale cu garanţie imobiliară. Pe scurt, pui casa şi iei banul. Acelaşi principiu care funcţionează şi în cazul amanetului.
Aproape totul se negociază, nimic nu este bătut în cuie. Nici valoarea creditului, nici perioada lui, nici măcar dobânda. „De regulă, creditul merge până la 30% din valoarea locuinţei. În funcţie de caz, poate fi însă mai puţin sau ceva mai mult. Dobânda se discută de la caz la caz. O medie ar fi între 20% şi 30% (n.red. - DAE). Este obligatoriu ca apartamentul să fie liber de sarcini. Perioada pe care acordăm creditele variază şi ea de la caz la caz“, ne informează un angajat. Concret, pe un apartament cu două camere evaluat la 60.000 de euro, iei cam 20.000 de euro. La o scadenţă de 20 de ani şi cu dobânda practicată de companie, ar însemna o rată de aproximativ 300 de euro pe lună. Marele avantaj este că banii vin „în maximum două săptămâni“ şi fără prea multe complicaţii.
Clientelă fidelă la dobânzi de doar 9%... pe lună
Costurile unui astfel de credit sunt, într-adevăr, de până la trei ori mai mari decât în cazul băncilor, însă având în vedere politica dusă în ultima vreme de instituţiile de credit şi, mai ales, prevederile noului regulament al BNR, comparaţia este mai degrabă de formă. Să mai iei 20.000 de euro de la o bancă din România, indiferent de garanţiile pe care le aduci, este o misiune practic imposibilă.
Proprietăţile imobiliare sunt doar cele mai noi bunuri acceptate drept garanţie. Casele de amanet şi-au diversificat foarte mult gama de garanţii acceptate şi chiar au ajuns să aibă un tip de „clientelă captivă“, visul oricărui bancher.
„Vremurile când la amanet veneai doar cu bijuterii au trecut de mult. Sunt luni în care aurul nici măcar nu mai constituie principala garanţie. Primim laptopuri, telefoane mobile, chiar şi televizoare dacă sunt performante. Avem deja unii clienţi fideli. Sunt studenţi şi pensionari majoritatea. Vin şi iau bani pentru câteva zile. Până la bursă, până la pensie“, spune proprietarul unei case de amanet din zona Hala Traian.
Unii merg chiar şi mai departe. „Primim şi automobile. Plătim până la 30%-35% din valoarea maşinii. Comisionul este, în principiu, acelaşi ca la orice alt lucru amanetat adică 0,3% pe zi. Se poate discuta însă. Poţi să recuperezi maşina după minimum o zi şi maximum o lună. Şi aici este însă loc de discuţii, există posibilitatea prelungirii perioadei“, arată proprietarul unei case de amanet din zona Obor.
Dacă în ceea ce priveşte costurile unui credit casele de amanet nu sunt deloc o variantă avantajoasă, în privinţa preţurilor pe care le practică la vânzarea de obiecte nerecuperate de clienţi au o ofertă de nerefuzat. Laptopurile, camerele de filmat sau de fotografiat şi telefoanele mobile vin la preţuri cu până la 50% mai mici decât cele din magazine. De exemplu, un laptop aproape nou, pus garanţie la finele anului trecut, poate fi cumpărat cu 450 lei, în timp ce o cameră de fotografiat performantă, tot din 2010, poate fi găsită şi la mai puţin de 200 lei. Aceste produse ar fi costat în magazin sau chiar la ocazie cel puţin de două ori mai mult. Patronii caselor de amanet îşi permit să vândă obiectele la preţuri atât de mici pentru că au, oricum, un profit asigurat.
„Prin lege, valoarea creditului nu poate fi mai mare de 35% din preţul obiectului adus drept garanţie“, explică patronul unei case de amanet din Capitală. În schimbul unui astfel de discount, creditorii acceptă orice, chiar şi telefoane de lux Vertu. Cotaţia oferită: 6.710 lei, faţă de cel puţin 20.000 lei cât costă, chiar şi la mâna a doua. În plus, după cum arată sursa citată mai sus, există deja clienţi fideli, cum ar fi câţiva pensionari sau florăresele care se împrumută aproape zilnic şi care beneficiază de oferte speciale, constând în comisioane ceva mai mici.
Paravan pentru cămătărie
Dacă împrumuturile de la „Tezaur“ sunt acordate într-un cadru legal reglementat de Banca Naţională a României, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre casele de amanet mai mici, peste 1.000 la număr doar în Bucureşti. Prin lege, aceste firme nu au voie să preia drept garanţii proprietăţi imobiliare, şi cu toate acestea unele o fac.
Şeful direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a arătat pentru Capital că această activitate încalcă în mod flagrant reglementările băncii centrale. Modalitatea prin care proprietarii anumitor case de amanet acordă aceste „pseudocredite“ le permite să scape de rigorile legii. La patru din cele zece case de amanet mai mici pe care le-am vizitat, omul de ghişeu ne-a oferit „soluţii“ pentru a obţine bani punând casa gaj. Nu este nicio invenţie de ultim moment, este un obicei vechi de când lumea. Este vorba despre împrumutul pe persoană fizică, mai popular, cămătărie. „Nu avem voie să primim locuinţe pe firmă. Dar putem să discutăm. Facem frumos un contract la notar. Eu sau altcineva te împrumut, şi tu te angajezi să-mi dai casa dacă nu plăteşti la timp“, spune proprietarul unei case de amanet.
Afacerea, desfăşurată la limita legii, are unele dezavantaje majore. În primul rând, nimeni nu îţi va da împrumutul pe mai mult de câteva luni, maximum un an, ceea ce înseamnă un efort substanţial pentru a returna banii, iar în al doilea rând, apar riscurile specifice „meseriei“ în caz de imposibilitate a rambursării.
Viitor luminos cu ajutor de la BNR
Noile norme pe care băncile trebuie să le trimită spre aprobare către Banca Naţională a României vor fi un impuls nesperat pentru afacerile caselor de amanet. Creditul de consum în euro va dispărea, iar cel în lei va fi limitat substanţial. O spune şi guvernatorul Mugur Isărescu, potrivit căruia românii sunt supraîndatoraţi pe credite de consum. Concret, principala victimă va fi creditul de consum în euro, a cărui valoare maximă va scădea, potrivit specialiştilor consultaţi de Capital, cu până la 60%.
Potrivit noului regulament BNR, care va fi transpus în normele interne ale băncilor, orice credit de consum în euro va trebui garantat în proporţie de 133% cu garanţii reale. În plus, perioada maximă pe care va fi luat un astfel de împrumut scade la cinci ani. În cazul creditelor în euro, BNR impune şi aplicarea unui test de stres în condiţii restrictive. Astfel, cursul euro/leu care va fi luat în considerare la calculul solvabilităţii va fi cu 35,5% mai mare decât cel din data solicitării împrumutului, dobânda va fi cu 0,6% peste cea curentă, iar veniturile eligibile, cu 6% mai mici decât cele demonstrate.
Toate acestea vor reduce cu cel puţin 60% valoarea maximă a împrumutului ce va putea fi contractat. Cu alte cuvinte, dacă în acest moment un angajat căsătorit şi fără copii, care câştigă salariul mediu pe economie poate lua un credit de aproximativ 3.000 de euro, după aplicarea normelor, el va mai putea împrumuta de la bănci doar 1.200 de euro.
Acesta este însă cazul fericit al unei persoane care nu are alte datorii. În monedă naţională, aceeaşi persoană va mai putea lua aproximativ 7.000 de lei faţă de 10-11.000 de lei în prezent.
Orice am zice, ne ducem în 2005-2006 în ceea ce priveşte creditul de consum. Populaţia s-a supraîndatorat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta.
Mugur Isărescu, guvernator BNR
Să ştiţi că nu puteţi lua mai puţin de 10.000 de euro. Vă spun pentru că au fost destule persoane care au vrut credite mai mici şi pe care le-am refuzat.
Angajată casă de amanet
350 de case de amanet au luat fiinţă doar în 2011, iar numărul lor total depășit 3.300, fiind de trei ori mai multe decât în 2009, înainte de criză
Abonați-vă la:
Postări (Atom)